Bancherii se lăfăiesc în banii moldovenilor dați pe gratis instituțiilor financiare

Economiile nete ale moldovenilor sunt la un nivel destul de mic. Înclinația moldovenilor spre economii este foarte redusă. În ultimii ani, moldovenii au fost încurajați mai mult să se împrumute, iar lucrul acesta a dus la diminuarea economiilor. Acest lucru vulnerabilizează populația. Plus la toate, moldovenii țin în bănci 14 miliarde de lei fără dobândă, care în acest an le vor aduce ratări de venituri de 2 miliarde de lei, susține economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea săptămânală „Analize economice”.

Potrivit lui Ioniță, anul trecut moldovenii au avut în bănci aproape 56 de miliarde de lei. În septembrie, anul curent – 53,6 miliarde de lei. Însă 14,5 miliarde de lei sunt bani ținuți în bănci fără dobândă. Circa 2 miliarde de lei pierduți deoarece țin banii la bancă fără dobândă, care în acest an este deja 14% anual. Din cele 39 de miliarde de lei care sunt depozite la bancă, în jur de 8 miliarde de lei sunt bani ținuți la o dobândă foarte redusă.

„Practic jumătate din toți banii care sunt ținuți de către moldoveni în bănci stau fără dobândă sau la dobândă redusă. Dacă în 2013 doar 6% din toți banii pe care moldovenii îi țineau în bănci erau fără dobândă, astăzi sunt 27%. Când era dobânda 5% pierderea era de 650 de milioane de lei anual. Anul acesta, la o dobândă de 14%, pierderile sunt de circa 2 miliarde de lei”, a estimat economistul.

#depozite #bănci #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.