FOTO Lux și opulență pe mare! Cum va arăta Titanicul zilelor noastre, cel mai mare vas de croazieră din lume

„Wonder of the Seas”, care a părăsit șantierul naval din Saint-Nazaire, Franța, în noiembrie 2021, este în prezent cea mai mare navă de croazieră din lume aflată în serviciu, cu o lungime de 362 de metri. Dar nu va rămâne așa pentru mult timp. În curând va fi detronată de „Icon of the Seas”, noua navă de croazieră a companiei Royal Caribbean.

Aflat în prezent în construcție în Finlanda, „Icon of the Seas” va fi cel mai mare vas de croazieră din lume a cărui lansare este prevăzută în 2024.

Titanicul zilelor noastre

Royal Caribbean, compania căreia îi aparține cel mai mare vas de croazieră al prezentului, a comandat o nouă navă care va prelua acest titlu în ianuarie 2024. „Icon of the Seas” se construiește în prezent la șantierul naval Turku din Finlanda. Vasul va fi cu trei metri mai lung decât „Wonder of the Seas”, adică va avea 365 de metri, și va putea găzdui până la 7.600 de pasageri (față de 7.000 capacitatea actualei „regine” a vaselor de croazieră) și 2.350 de membri ai echipajului, ceea ce înseamnă că în total vor încăpea la bord aproape 10.000 de persoane, adică va fi un adevărat oraș plutitor.

Spre comparație, Titanicul, care în momentul lansării sale, în 1912, era cel mai mare vas de pasageri din lume, avea o capacitate de 2.224 de persoane (pasageri și membri ai echipajului).

Războiul ofertelor

Facilitățile somptuoase de care ca dispune „Icon of the Seas” vor cântări, fără îndoială, în războiul ofertelor care se desfășoară de ani de zile pe piața extrem de competitivă a croazierelor.

Compania americano-norvegiană, care deține deja aproape treizeci de nave de croazieră, tocmai a dezvăluit primele imagini ale viitorului său palat, în condițiile în care rezervările pentru primele curse s-au deschis deja din 25 octombrie 2022.

Cu acest nou pachebot, Royal Caribbean va ridica ștacheta în materie de agrement pe mare. În tradiția celor mai recente nave de croazieră, „Icon of the Seas” va semăna mai degrabă cu un parc de distracții uriaș decât cu un hotel și un restaurant plutitor.

Va fi un templu uriaș dedicat petrecerii timpului liber și relaxării, totul desfășurându-se pe 20 de punți.

Activitățile vor fi organizate în jurul a opt domenii tematice. Printre acestea se numără „Thrill Island”, o zonă dedicată în întregime aventurii, cu un parc acvatic cu șase tobogane uriașe, și „Surfside”, special pentru copii.

Croaziere de șapte zile în Caraibe

„Icon of the Seas” va avea șapte piscine, inclusiv cea mai mare construită vreodată pe o navă de croazieră, precum și numeroase restaurante și baruri, plus un patinoar.

Cupola uriașă de pe puntea superioară va găzdui „o cascadă impresionantă” și o piscină care se poate transforma, spune compania.

În timpul zilei, pasagerii se vor putea bucura de o vedere panoramică a oceanului în timp ce se plimbă, iau masa sau savurează un cocktail. Seara, domul va găzdui spectacole acvatice și „proiecții ultramoderne”, ceea ce va alunga orice urmă de plictiseală în cele șapte zile ale croazierei dintre Miami (Florida) și Caraibe.

Proteste la orizont

Nașterea acestui mastodont este însă de natură să-i agite și mai mult pe adversarii navelor gigantice, deosebit de poluante. Aflate în totală contradicție cu ideea de sobrietate energetică, aceste palate plutitoare sunt criticate din cauza dioxidului de sulf pe care îl emit motoarele lor și a generatoarelor uriașe care care funcționează 24 de ore pe zi.

Pentru a-și „ecologiza” imaginea, Royal Caribbean a anunțat că nava „Icon of the Seas” va fi primul său proiect care va funcționa cu gaz natural lichefiat și cu celule de combustibil (convertoare de energie). Dar aceste tehnologii nu sunt verzi sută la sută. În iunie anul trecut, activiștii de mediu au blocat nava „Wonder of the Seas” timp de mai bine de o oră în timpul escalei sale la Marsilia și e de așteptat să pregătească noi acțiuni.

#titanic #lux #nava

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.