Criză energetică! Republica Moldova cumpără lumină de peste Prut de două mai scump față de prețul mediu din UE

Prețul spot al energiei electrice din România a fost joi cel mai ridicat din Uniunea Europeană, bombardarea infrastructurii electrice din Ucraina de către Rusia și criza energetică declanșată în Republica Moldova transformând Europa de Est în cea mai scumpă piață a energiei din Europa, conform datelor Profit.ro. Iar situația va continua, potrivit oficialilor ucraineni atacurile rusești afectând 30-40% din infrastructura electrică din țara vecină.

De altfel, prețurile medii din ultima săptămână situează România, alături de Bulgaria, pe cea de-a doua poziție în topul celor mai scumpe piețe spot, după liderul tradițional sezonier, Grecia.

Prețul mediu al energiei tranzacționate pe piața pentru ziua următoare operată de OPCOM începând cu data de vineri, 21 octombrie, când a fost declarată starea de alertă în Republica Moldova a fost de 178,8 euro/MWh, cu 60% peste cel mediu din statele din Europa Occidentală, unde prețul mediu s-a situat sub 110 euro/MWh și cu o treime peste cel mediu din Europa Centrală.

Totodată, începând cu 14 octombrie, Hidroelectrica livrează energie la preț de 450 lei/MWh către Republica Moldova, ea fiind urmată și de OMV Petrom. Înainte de a anunța semnarea contractului cu OMV Petrom, de 50 MW, vicepremierul de la Chișinău, Andrei Spînu, susținea importurile din România se situează la 235 MW.

Exporturile de energie ale României peste Prut nu par mari, maximum 5% raportate la un consum curent mediu de 6000 MW, însă și acestea conduc la diminuarea cantităților disponibile pe piața spot autohtonă.

În plus, pentru echilibrarea sistemului electroenergetic, ÎS Moldelectrica a solicitat ajutor de avarie suplimentar din sistemul electroenergetic al României, la un preț de 190-348 euro/MWh. Potrivit Codului tehnic al rețelei de transport de energie, aprobat prin ordin al ANRE, Dispecerul Energetic Național din cadrul Transelectrica poate acorda ajutor de avarie sistemelor energetice cu care funcționează interconectat și cu care are încheiate convenții în acest sens, în cazul unor deficite de putere sau al unor incidente grave în cadrul acestora. Operatorul sistemului energetic național al Republicii Moldova, Moldelectrica, a declarat stare de alertă în sistemul de peste Prut la finalul săptămânii trecute, după oprirea livrărilor de către Ucraina din cauza atacurilor rusești cu rachetă și după ce liderii separatiști de la Tiraspol au transmis că centrala pe gaze de la Cuciurgan, din Transnistria, nu va mai asigura decât 27% din necesarul de electricitate de pe malul drept al Nistrului, în scădere masivă față de procentul de 70% de dinainte, ca urmare a reducerii de către gigantul rus de stat Gazprom cu 30% a livrărilor de gaze naturale către Republica Moldova.

#Energie #import #criză #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În sezonul 2024/2025, Republica Moldova a exportat un volum record de floarea-soarelui ca materie primă, atingând 558.784 de tone, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija. Aceasta reprezintă o creștere de 3,7% față de sezonul precedent și de peste două ori mai mult comparativ cu sezonul 2022/2023, când volumul exportat era de 274.417 tone.

Totuși, această creștere masivă nu reflectă un succes comercial, ci mai degrabă o criză structurală profundă în sectorul procesării. Potrivit analizei, problemele din industria de procesare au început să se acutizeze în aprilie 2024, când fabricile locale au început să își piardă capacitatea de prelucrare, ceea ce a forțat redirecționarea producției spre exportul brut de semințe, în detrimentul produselor finite.

Rezultatele acestei reorientări sunt dezastruoase din punct de vedere financiar. În sezonul curent, exporturile de ulei de floarea-soarelui s-au prăbușit la doar 19.214 tone, în scădere cu peste 90% față de sezonul precedent (184.790 tone) și față de 211.215 tone în sezonul 2022/2023. Șrotul de floarea-soarelui, un alt produs derivat important, a cunoscut o cădere similară: doar 15.015 tone exportate, comparativ cu 159.192 tone în 2023/2024 și 186.631 tone în 2022/2023.

Dimensiunea financiară a colapsului este și mai îngrijorătoare. În sezonul 2024/2025, valoarea totală a exporturilor de semințe, ulei și șrot s-a ridicat la 5,99 miliarde lei, cu aproape 1,75 miliarde lei mai puțin față de sezonul trecut. Prin comparație, în sezonul 2021/2022, exporturile din sector cumulau 13,09 miliarde lei, ceea ce înseamnă că în doar trei ani, Moldova a pierdut peste 7 miliarde de lei – echivalentul a 54% din încasările obținute în acea perioadă.

Analiza subliniază faptul că, în ciuda volumului mai mare de materie primă exportată, valoarea adăugată generată intern s-a prăbușit, ceea ce dovedește că dezindustrializarea sectorului de procesare duce la pierderi masive de venituri. Moldova, în loc să exporte produse finite cu marjă ridicată de profit, trimite peste hotare marfă brută, la prețuri mai mici, și pierde controlul asupra lanțului valoric.

Această tendință, dacă nu va fi stopată prin măsuri de susținere a procesării locale, riscă să compromită pe termen lung poziția strategică a Moldovei pe piața regională a produselor agroalimentare și să vulnerabilizeze suplimentar veniturile producătorilor.

#pricesare #ulei #export #criză #Moldova