Criză energetică! Republica Moldova cumpără lumină de peste Prut de două mai scump față de prețul mediu din UE

Prețul spot al energiei electrice din România a fost joi cel mai ridicat din Uniunea Europeană, bombardarea infrastructurii electrice din Ucraina de către Rusia și criza energetică declanșată în Republica Moldova transformând Europa de Est în cea mai scumpă piață a energiei din Europa, conform datelor Profit.ro. Iar situația va continua, potrivit oficialilor ucraineni atacurile rusești afectând 30-40% din infrastructura electrică din țara vecină.

De altfel, prețurile medii din ultima săptămână situează România, alături de Bulgaria, pe cea de-a doua poziție în topul celor mai scumpe piețe spot, după liderul tradițional sezonier, Grecia.

Prețul mediu al energiei tranzacționate pe piața pentru ziua următoare operată de OPCOM începând cu data de vineri, 21 octombrie, când a fost declarată starea de alertă în Republica Moldova a fost de 178,8 euro/MWh, cu 60% peste cel mediu din statele din Europa Occidentală, unde prețul mediu s-a situat sub 110 euro/MWh și cu o treime peste cel mediu din Europa Centrală.

Totodată, începând cu 14 octombrie, Hidroelectrica livrează energie la preț de 450 lei/MWh către Republica Moldova, ea fiind urmată și de OMV Petrom. Înainte de a anunța semnarea contractului cu OMV Petrom, de 50 MW, vicepremierul de la Chișinău, Andrei Spînu, susținea importurile din România se situează la 235 MW.

Exporturile de energie ale României peste Prut nu par mari, maximum 5% raportate la un consum curent mediu de 6000 MW, însă și acestea conduc la diminuarea cantităților disponibile pe piața spot autohtonă.

În plus, pentru echilibrarea sistemului electroenergetic, ÎS Moldelectrica a solicitat ajutor de avarie suplimentar din sistemul electroenergetic al României, la un preț de 190-348 euro/MWh. Potrivit Codului tehnic al rețelei de transport de energie, aprobat prin ordin al ANRE, Dispecerul Energetic Național din cadrul Transelectrica poate acorda ajutor de avarie sistemelor energetice cu care funcționează interconectat și cu care are încheiate convenții în acest sens, în cazul unor deficite de putere sau al unor incidente grave în cadrul acestora. Operatorul sistemului energetic național al Republicii Moldova, Moldelectrica, a declarat stare de alertă în sistemul de peste Prut la finalul săptămânii trecute, după oprirea livrărilor de către Ucraina din cauza atacurilor rusești cu rachetă și după ce liderii separatiști de la Tiraspol au transmis că centrala pe gaze de la Cuciurgan, din Transnistria, nu va mai asigura decât 27% din necesarul de electricitate de pe malul drept al Nistrului, în scădere masivă față de procentul de 70% de dinainte, ca urmare a reducerii de către gigantul rus de stat Gazprom cu 30% a livrărilor de gaze naturale către Republica Moldova.

#Energie #import #criză #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova este țara paradoxurilor. Or, fostul premier și actualul om de afaceri, într-o postare pe Facebook, se arată indignat de costul vieții din stânga Prutului. „Sunt oare moldovenii atât de bogați, încât să plătească așa prețuri și tarife? Eu (continui) să călătoresc destul de mult – inclusiv cu cortul – și sunt curios: ce, unde și cum”.

Sturza a subliniat discrepanțele majore între prețurile practicate în Republica Moldova și cele din alte țări europene. Remarcând că ceea ce se consideră „premium” în Moldova este adesea echivalent cu nivelul economic în alte țări europene, el a atins subiecte precum prețurile la alimente, tarifele la utilități, costul locuințelor și chiriile la spații comerciale și hoteluri.

„Tarifele la utilități, nu vreau să răscolesc. Costul unui metru pătrat de apartament e mai mare decât la București, și asta în condițiile în care trebuie să faci „remont”. Adică, finisajele sunt pe cont propriu, iar asta dublează prețul. La avion? Păi, mai bine plec spre America decât spre Chișinău. Chiriile la spațiile comerciale? Ca la Paris. Tarifele la hoteluri? Tot pe acolo”, scrie fostul premier.

Îngrijorarea sa este evidentă și în ceea ce privește costurile materialelor de construcție și instalațiilor sanitare, care sunt de două ori mai mari decât în țări precum România. Aceasta a dus la o situație în care unii moldoveni sunt tentați să aducă materiale de construcție din alte țări, pentru a face economii semnificative. „Întreb afaceriștii și comercianții: de ce puneți adaos 200%?! Păi, avem costuri, riscuri, vânzări mici… ”.

În final, fostul premier și-a exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa de viziune a businessului local și la politica autorităților, sugerând că intervenția este necesară în domenii precum politica concurențială și fiscală pentru a promova o creștere economică sustenabilă și pentru a încuraja producția internă.