Criză energetică! Republica Moldova cumpără lumină de peste Prut de două mai scump față de prețul mediu din UE

Prețul spot al energiei electrice din România a fost joi cel mai ridicat din Uniunea Europeană, bombardarea infrastructurii electrice din Ucraina de către Rusia și criza energetică declanșată în Republica Moldova transformând Europa de Est în cea mai scumpă piață a energiei din Europa, conform datelor Profit.ro. Iar situația va continua, potrivit oficialilor ucraineni atacurile rusești afectând 30-40% din infrastructura electrică din țara vecină.

De altfel, prețurile medii din ultima săptămână situează România, alături de Bulgaria, pe cea de-a doua poziție în topul celor mai scumpe piețe spot, după liderul tradițional sezonier, Grecia.

Prețul mediu al energiei tranzacționate pe piața pentru ziua următoare operată de OPCOM începând cu data de vineri, 21 octombrie, când a fost declarată starea de alertă în Republica Moldova a fost de 178,8 euro/MWh, cu 60% peste cel mediu din statele din Europa Occidentală, unde prețul mediu s-a situat sub 110 euro/MWh și cu o treime peste cel mediu din Europa Centrală.

Totodată, începând cu 14 octombrie, Hidroelectrica livrează energie la preț de 450 lei/MWh către Republica Moldova, ea fiind urmată și de OMV Petrom. Înainte de a anunța semnarea contractului cu OMV Petrom, de 50 MW, vicepremierul de la Chișinău, Andrei Spînu, susținea importurile din România se situează la 235 MW.

Exporturile de energie ale României peste Prut nu par mari, maximum 5% raportate la un consum curent mediu de 6000 MW, însă și acestea conduc la diminuarea cantităților disponibile pe piața spot autohtonă.

În plus, pentru echilibrarea sistemului electroenergetic, ÎS Moldelectrica a solicitat ajutor de avarie suplimentar din sistemul electroenergetic al României, la un preț de 190-348 euro/MWh. Potrivit Codului tehnic al rețelei de transport de energie, aprobat prin ordin al ANRE, Dispecerul Energetic Național din cadrul Transelectrica poate acorda ajutor de avarie sistemelor energetice cu care funcționează interconectat și cu care are încheiate convenții în acest sens, în cazul unor deficite de putere sau al unor incidente grave în cadrul acestora. Operatorul sistemului energetic național al Republicii Moldova, Moldelectrica, a declarat stare de alertă în sistemul de peste Prut la finalul săptămânii trecute, după oprirea livrărilor de către Ucraina din cauza atacurilor rusești cu rachetă și după ce liderii separatiști de la Tiraspol au transmis că centrala pe gaze de la Cuciurgan, din Transnistria, nu va mai asigura decât 27% din necesarul de electricitate de pe malul drept al Nistrului, în scădere masivă față de procentul de 70% de dinainte, ca urmare a reducerii de către gigantul rus de stat Gazprom cu 30% a livrărilor de gaze naturale către Republica Moldova.

#Energie #import #criză #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.