Criză energetică! Republica Moldova cumpără lumină de peste Prut de două mai scump față de prețul mediu din UE

Prețul spot al energiei electrice din România a fost joi cel mai ridicat din Uniunea Europeană, bombardarea infrastructurii electrice din Ucraina de către Rusia și criza energetică declanșată în Republica Moldova transformând Europa de Est în cea mai scumpă piață a energiei din Europa, conform datelor Profit.ro. Iar situația va continua, potrivit oficialilor ucraineni atacurile rusești afectând 30-40% din infrastructura electrică din țara vecină.

De altfel, prețurile medii din ultima săptămână situează România, alături de Bulgaria, pe cea de-a doua poziție în topul celor mai scumpe piețe spot, după liderul tradițional sezonier, Grecia.

Prețul mediu al energiei tranzacționate pe piața pentru ziua următoare operată de OPCOM începând cu data de vineri, 21 octombrie, când a fost declarată starea de alertă în Republica Moldova a fost de 178,8 euro/MWh, cu 60% peste cel mediu din statele din Europa Occidentală, unde prețul mediu s-a situat sub 110 euro/MWh și cu o treime peste cel mediu din Europa Centrală.

Totodată, începând cu 14 octombrie, Hidroelectrica livrează energie la preț de 450 lei/MWh către Republica Moldova, ea fiind urmată și de OMV Petrom. Înainte de a anunța semnarea contractului cu OMV Petrom, de 50 MW, vicepremierul de la Chișinău, Andrei Spînu, susținea importurile din România se situează la 235 MW.

Exporturile de energie ale României peste Prut nu par mari, maximum 5% raportate la un consum curent mediu de 6000 MW, însă și acestea conduc la diminuarea cantităților disponibile pe piața spot autohtonă.

În plus, pentru echilibrarea sistemului electroenergetic, ÎS Moldelectrica a solicitat ajutor de avarie suplimentar din sistemul electroenergetic al României, la un preț de 190-348 euro/MWh. Potrivit Codului tehnic al rețelei de transport de energie, aprobat prin ordin al ANRE, Dispecerul Energetic Național din cadrul Transelectrica poate acorda ajutor de avarie sistemelor energetice cu care funcționează interconectat și cu care are încheiate convenții în acest sens, în cazul unor deficite de putere sau al unor incidente grave în cadrul acestora. Operatorul sistemului energetic național al Republicii Moldova, Moldelectrica, a declarat stare de alertă în sistemul de peste Prut la finalul săptămânii trecute, după oprirea livrărilor de către Ucraina din cauza atacurilor rusești cu rachetă și după ce liderii separatiști de la Tiraspol au transmis că centrala pe gaze de la Cuciurgan, din Transnistria, nu va mai asigura decât 27% din necesarul de electricitate de pe malul drept al Nistrului, în scădere masivă față de procentul de 70% de dinainte, ca urmare a reducerii de către gigantul rus de stat Gazprom cu 30% a livrărilor de gaze naturale către Republica Moldova.

#Energie #import #criză #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.