Banca Naţională a Elveţiei: Instituția suferă cele mai mari pierderi din istoria sa

31 Oct. 2022, 10:18
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
31 Oct. 2022, 10:18 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a raportat pierderi de 142,2 miliarde franci (143 de miliarde dolari) în primele nouă luni ale acestui an, în condiţiile în care creşterea dobânzilor şi aprecierea francului a redus valoarea investiţiilor străine ale SNB, transmite Reuters.

Aceste pierderi, cele mai mari înregistrate de SNB de la înfiinţarea sa în 1907, depăşesc Produsul Intern Brut al Marocului (132 de miliarde de dolari).

Instituţia a precizat că în primele nouă luni ale anului a înregistrat pierderi de 141 de miliarde de franci de pe urma poziţiilor în valută, în condiţiile în care valoarea obligaţiunilor şi acţiunilor, cumpărate în timpul campaniei pentru a opri aprecierea francului elveţian, s-a diminuat. La aceste pierderi s-a adăugat şi o diminuare a valorii rezervelor de aur ale SNB.

Cifrele anunţate luni pun SNB pe o traiectorie care prefigurează cele mai mari pierderi anuale din istoria instituţiei. Chiar dacă acest rezultate negative nu vor influenţa politica monetară a SNB, ele fac puţin probabil ca instituţia să plătească dividende către Guvernul şi cantoanele elveţiene. Ar fi pentru a doua oară în istoria de 115 ani a SNB când instituţia nu a plătit dividende anuale.

Din punct de vedere legal, SNB are statutul unei corporaţii în care majoritatea acţiunilor sunt deţinute de Guvernul federal elveţian şi cele 26 de cantoane. Există, de asemenea, aproximativ 2.000 de investitori privaţi care primesc dividende dar care beneficiază de drepturi de vot extrem de limitate.

În 2021, profitul net realizat de Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a urcat până la 26,3 miliarde franci, de la 20,8 miliarde franci în 2020.

04 Nov. 2026, 11:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 11:26 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul condus de Vasile Tofan a obținut nota 2,9 din 10 pentru primele 100 de zile de activitate, potrivit unui raport alternativ prezentat de Mișcarea Civică „Construim Încredere”. Autorii susțin că executivul a înregistrat puține rezultate verificabile și că există un decalaj important între angajamentele asumate și măsurile realizate.

Raportul a fost prezentat de fondatoarea mișcării, Olesea Stamate, în cadrul unei conferințe de presă la IPN. Evaluarea a fost făcută prin compararea prevederilor Programului de guvernare „Economie europeană, stat eficient” și a discursului de învestire cu actele adoptate și datele disponibile public. Reprezentanții mișcării precizează că nota este o apreciere civică argumentată, nu o măsurătoare statistică.

Potrivit Olesei Stamate, din cele 13 angajamente analizate, nouă aveau termen de realizare în primele 100 de zile. Unul singur a fost considerat îndeplinit integral – adoptarea politicii fiscale pentru 2027. Totuși, autorii raportului menționează că proiectul a fost preluat de la Guvernul precedent într-o etapă avansată.

Alte trei angajamente au fost realizate parțial, iar două au fost doar inițiate. Printre acestea se numără inventarierea barierelor administrative, dereglementarea și elaborarea portofoliului proiectelor prioritare. Deși Guvernul a prezentat 19 proiecte strategice pe 29 octombrie, raportul nu identifică documente care să confirme aprobarea portofoliului promis.

Un angajament important rămas nerealizat vizează punerea în exploatare a liniei electrice Vulcănești-Chișinău până la 31 august 2026. Reprezentanții mișcării recunosc că proiectul și dificultățile întâmpinate existau înainte de mandatul actualului executiv, însă subliniază că termenul a fost asumat explicit de Guvernul Tofan.

Raportul atrage atenția și asupra evoluțiilor economice. Potrivit datelor prezentate de autori, inflația anuală a crescut de la 6,51% în iunie la 8,60% în septembrie, iar tariful la gazele naturale pentru consumatorii casnici a crescut cumulat cu aproximativ 81% în septembrie și octombrie.

Autorii susțin că eficiența compensațiilor acordate populației nu poate fi demonstrată în lipsa unor date clare despre plățile efectuate și facturile achitate de consumatori. În același timp, datoria de stat a crescut de la 142,79 miliarde de lei la sfârșitul lunii iunie la 150,36 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie.

Critici sunt formulate și la adresa politicii fiscale pentru 2027. Potrivit raportului, aproximativ 84% din veniturile suplimentare estimate ar urma să provină din TVA și accize. Mișcarea cere publicarea unor simulări care să arate impactul măsurilor asupra diferitelor categorii de gospodării.

O altă problemă semnalată este reforma administrației publice locale. Reprezentanții „Construim Încredere” consideră că noua configurație teritorială a fost promovată înainte de clarificarea competențelor, resurselor financiare și impactului asupra comunităților. Aceștia cer revizuirea proiectului, o analiză de impact și consultări reale cu autoritățile locale.

Raportul mai semnalează lipsa transparenței în evaluarea activității miniștrilor și monitorizarea angajamentelor de integrare europeană. Olesea Stamate solicită Guvernului să publice planul de acțiuni, responsabilitățile fiecărui ministru, rezultatele obținute, sursele de finanțare și termenele restante.

Solicitat de IPN pentru o reacție, serviciul de presă al Guvernului nu a răspuns deocamdată. Premierul Vasile Tofan urmează să prezinte joi bilanțul primelor 100 de zile de activitate ale echipei sale.