Trenul Chișinău - Kiev a revenit după 24 de ani de pauză

După 24 de ani de pauză, două țări vecine reiau o legătură feroviară directă: trenul Chișinău – Kiev, care circulă cu șapte vagoane pictate de artiști din Ucraina. Este numit Trenul Victoriei, iar cei 700 km sunt parcurși în 13 ore, spun cei de la compania Calea Ferată din Moldova. Până acum câțiva ani, trenul internațional cu cel mai lung parcurs care pleca din Chișinău era către St Petersburg (40 de ore, 2.200 km),
Până acum 31 de ani, când cele două trenuri erau parte a URSS, și deci nu era graniță, trenul direct făcea 9 ore și jumătate.

Trenul are șapte vagoane, dintre care cinci cu compartimente și două de tip Platzkart (cușete fără pereți despărțitori între compartimente). Capacitatea maximă de locuri este 280.

Durata călătoriei într-o direcție este de aproximativ 13 ore. Costul unui bilet de călătorie este între 870 și 1260 de lei (45-65 euro), în funcție de clasa de confort.

Cursa feroviară Chișinău-Kiev este operată de reprezentanții căilor ferate din Ucraina „Ukrzaliznytsia” în comun cu Î.S. „Calea Ferată din Moldova”.

Chișinăul mai are trenuri internaționale directe spre București și Iași, iar până la începerea războiului avea și către Odesa. Cei de la Î.S. „Calea Ferată din Moldova” spun că pe viitor s-ar putea relua legăturile cu Odesa și cu alte orașe din Ucraina, dacă situația din teren o va permite. Exista până acum câțiva ani tren direct Chișinău – Liov (8 ore).
Cursa feroviară Chișinău-Kiev a fost sistată în data de 2 octombrie 1998.

În trecut exista tren direct Chișinău – St Petersburg (40 de ore, 2200 km), Chișinău – Minsk (25 de ore) și Chișinău – Moscova (30 de ore).

Trenul de pe cursa Chișinău- Kiev va circula de trei ori pe săptămână conform următorului grafic:
Din Chișinău spre Kiev: În zilele calendaristice pare.
17:45 Plecarea din Chișinău, ajunge la Ungheni la ora 20:21. La Kiev, garnitura ajunge la ora 11:48.
Din Kiev spre Chișinău: În zilele calendaristice impare.
17:02 Plecarea din Kiev, ajunge la Ungheni la ora 07:53. La Chișinău, garnitura ajunge la ora 10:38.

#Kiev #tren #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Într-o lume a miliardarilor tot mai dominați de antreprenori „self-made”, moștenitorii rămân o forță financiară de necontestat. Potrivit clasamentului Forbes 2025, dintre cei 3.028 de miliardari ai planetei, 990 au moștenit cel puțin o parte semnificativă din averea lor – o comunitate restrânsă, dar incredibil de bogată, cu o avere cumulată de 5,3 trilioane de dolari.

Cu toate că numărul lor a crescut cu 56 față de anul trecut, ponderea lor a scăzut ușor (33% față de 34%) în contextul în care tot mai mulți antreprenori se îmbogățesc prin forțe proprii.

Unii moștenitori au preluat companiile de familie și le-au dus mai departe cu succes; alții și-au creat propriile proiecte de business sau s-au retras într-un lux discret. Forbes a publicat topul celor mai bogați 20 de moștenitori miliardari ai lumii în 2025, iar podiumul este dominat de familia Walton – moștenitorii imperiului Walmart, cel mai mare retailer din lume.

Top 5 cei mai bogați moștenitori din lume – 2025:
Rob Walton & familia – 110 miliarde $ (Walmart, SUA)
Jim Walton & familia – 109 miliarde $ (Walmart, SUA)
Alice Walton – 101 miliarde $ (Walmart, SUA)
Mukesh Ambani – 92,5 miliarde $ (Reliance Industries, India)
Françoise Bettencourt Meyers – 81,6 miliarde $ (L’Oréal, Franța)

Lista continuă cu moștenitori celebri precum Julia Koch, Charles Koch, frații Mars, Dieter Schwarz (Lidl & Kaufland), Mark Mateschitz (Red Bull), și Giovanni Ferrero – toți deținători de imperii globale în retail, energie, industrie alimentară și transporturi.

Interesant este și faptul că în top apar și femei cu poziții cheie: de la Marilyn Simons, văduva fondatorului fondului speculativ Renaissance, până la Savitri Jindal, matriarha celui mai mare conglomerat industrial din India.