Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Rușii scoși din sărite de HIMARS! Tacticile de contra-baterie ale armatei ucrainene, foarte eficiente

Rușii scoși din sărite de HIMARS! Tacticile de contra-baterie ale armatei ucrainene, foarte eficiente

07 Nov. 2022, 07:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Nov. 2022, 07:03 // Actual //  bani.md

Performanța militară a Ucrainei în utilizarea sistemelor de rachete de artilerie de înaltă mobilitate furnizate de SUA rămâne de neegalat.

Lansatoarele de rachete cu rază lungă de acțiune și de înaltă precizie, cunoscute și sub numele de HIMARS, s-au dovedit esențiale pentru efortul de război continuu al Ucrainei împotriva Rusiei. Ucraina a folosit rachetele cu a rază de acțiune de până la 70 de kilometri pentru a lovi în mod eficient pozițiile rusești și a pleca înainte ca inamicul să poată riposta.

Rusia nu a reușit să distrugă nici un singur lansator HIMARS de când Ucraina a început să le folosească în iunie, a declarat un oficial al Departamentului Apărării pentru Politico.
Niciun sistem de arme nu a avut un impact atât de mare asupra luptei din Ucraina ca HIMARS.

Un pachet de asistență de securitate de 1,1 miliarde de dolari anunțat în septembrie a dublat numărul de HIMARS pe câmpul de luptă al Ucrainei, adăugând încă 18 sisteme, precum și muniția asociată.

Incapacitatea Moscovei de a reduce aprovizionarea Ucrainei cu HIMARS este o sursă probabilă de frustrare în rândul rușilor, dar un expert în război terestre a declarat pentru Insider luna trecută că eșecul Rusiei este probabil un rezultat al incompetenței militare și al infrastructurii depășite.

Un expert militar a declarat pentru Insider în iulie că HIMARS este o armă „perfectă” pentru Ucraina, deoarece exploatează planificarea slabă de război a Rusiei. William Alberque, director de strategie, tehnologie și control al armelor la Institutul Internațional de Studii Strategice a numit armele „sistemul potrivit la momentul potrivit”.

În ciuda puterii HIMARS, Ucraina are încă nevoie de mai multă artilerie pentru lupta care urmează, a declarat același oficial al apărării pentru Politico. Ucraina trage între 4.000 și 7.000 de cartușe de artilerie în fiecare zi, comparativ cu cele 20.000 ale Rusiei, a informat publicația.

Ucraina se luptă pentru a elibera regiunile Harkov și Herson, dar cu iarna pe drum, va fi necesară o infrastructură actualizată. Pentagonul a anunțat vineri că va plăti Republicii Cehe pentru modernizarea a 45 de tancuri T-72 din era sovietică.

Actualizările fac parte dintr-un ajutor militar suplimentar de 400 de milioane de dolari pe care administrația Biden l-a anunțat săptămâna aceasta, care include și rachete pentru sistemele de apărare aeriană HAWK din Kiev, 250 de vehicule blindate și 1.100 de drone Phoenix Ghost.

Tacticile de contra-baterie ale Forțelor Armate ale Ucrainei sunt foarte eficiente, iar artileriștii ucraineni sunt greu de detectat și de distrus, a spus Andrii Baevski un membru al parlamentului așa-zisei Republici Populare Donețk, controlată de Rusia, citat de TASS.

„În timpul conflictului din Donbass, forțele armate ale Ucrainei au schimbat tactica luptei de contrabaterie pentru a lupta cu arme unice, ceea ce complică sarcina de a le distruge pozițiile de tragere”, a spus Baevski.
Potrivit acestuia, această tactică reduce pierderile în rândul artileriştilor armatei ucrainene. Iar distrugerea artileriei rămâne pe linia de contact un obiectivul prioritar.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.