Compania care gestionează Aeroportul Chișinău a atacat Republica Moldova la Curtea de Apel a Suediei

Compania KomaksAvia Airport Invest, acționarul majoritar la Avia Invest, care gestionează Aeroportul Internațional Chișinău, a depus vineri, 11 noiembrie, cererea de apel la Curtea de Apel Suedeză, cu referire la hotărârea arbitrală din 3 august 2022 la procesul împotriva Republicii Moldova.

Potrivit unui comunicat de presă al companiei, avocații au prezentat dovezi ale unei decizii arbitrale superficiale și ilegale bazate pe ipoteze și aspecte politice evidente ale acestei dispute. ”Argumentele recursului demonstrează în mod convingător că, în decursul procedurilor, poziția Republicii Moldova și așa-numitele „probe” ale reprezentantului statului s-au bazat pe presupuneri și pe informații false, deseori preluate din mass-media”.

Totodată, în comunicatul de presă emis de companie se precizează că ”decizia arbitrajului NU încetează, nu modifică și nu influențează existența contractului de concesiune a aeroportului Chișinău. Subliniem că Arbitrajul de la Stockholm nu a examinat cererea în fond (esența litigiului), ci doar chestiuni de procedură. Republica Moldova a evitat prin toate mijloacele posibile examinarea cauzei în fond, realizând că o astfel de desfășurare a evenimentelor va fi urmată de pierderea cauzei”.

#Aeroport #Suedia #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investitorii de stat ai Emiratelor Arabe Unite (SOI) administrează active în valoare de 2,931 de trilioane de dolari (aproximativ 10,75 trilioane de dirhami), ceea ce plasează țara pe locul al patrulea la nivel mondial, potrivit Raportului Anual 2026 publicat joi de Global SWF, citat de khaleejtimes.com.

Statele Unite conduc clasamentul global, cu 13,2 trilioane de dolari în active administrate de companiile de stat, urmate de China (8,22 trilioane de dolari), Japonia (3,84 trilioane), Emiratele Arabe Unite (2,93 trilioane) și Norvegia (2,27 trilioane). Categoria investitorilor de stat include fonduri suverane de investiții, fonduri publice de pensii și bănci centrale.

Cele mai mari instituții de stat din Emiratele Arabe Unite, în funcție de activele administrate, sunt Abu Dhabi Investment Authority, cu 1,18 trilioane de dolari, Investment Corporation of Dubai (429 miliarde), Mubadala (358 miliarde), ADQ (251 miliarde), Emirates Investment Authority (116 miliarde), Dubai Investment Fund (80 miliarde) și Dubai Holding (72 miliarde de dolari).

În octombrie 2024, Abu Dhabi a fost desemnat cel mai bogat oraș din lume în First City Ranking realizat de Global SWF, devansând Oslo. Capitala Emiratelor administra atunci 1,7 trilioane de dolari prin fondurile suverane cu sediul în oraș, motiv pentru care a primit titulatura de „Capitala capitalelor”.

De asemenea, Emiratele Arabe Unite s-au situat pe locul al cincilea în topul țărilor care au atras investiții din fonduri suverane în 2025, cu 9,9 miliarde de dolari, în creștere față de 7,9 miliarde în 2024. Statele Unite au fost principalul beneficiar, cu 131,8 miliarde de dolari, urmate de Marea Britanie (25,8 miliarde), Germania (18,8 miliarde) și Canada (17,7 miliarde).

La nivel global, investitorii de stat și-au continuat expansiunea în 2025, profitând de creșterea piețelor financiare și de implicarea în tranzacții de amploare, în multiple sectoare, în căutarea de parteneriate și noi strategii de investiții.

Potrivit raportului, fondurile suverane de investiții au atins un prag istoric în decembrie 2025, depășind pentru prima dată 15 trilioane de dolari. Împreună cu fondurile publice de pensii și băncile centrale, care și-au extins semnificativ bilanțurile, acestea administrează în prezent 60 de trilioane de dolari în active și rezerve. Estimările Global SWF arată că această sumă ar putea ajunge la aproape 80 de trilioane de dolari până în 2030.

Din totalul activelor deținute de investitorii de stat, peste o treime se află în Asia, 26% în America de Nord, 19% în Europa și 15% în regiunea Orientului Mijlociu și Africii de Nord (MENA). Raportul anticipează că fondurile suverane vor crește mai rapid decât fondurile de pensii și băncile centrale, ceea ce ar putea duce la o pondere mai mare a Asiei și MENA, în timp ce America de Nord și Europa ar putea stagna. Oceania, America Latină și Africa sunt așteptate să rămână regiuni cu o pondere redusă.