Criză de șampanie! Bogații au epuizat stocurile Moet Hennessy

Amatorii de şampanie au epuizat stocurile casei Moet Hennessy (parte a grupului LVMH), transmite Bloomberg. În pofida climatului economic incredibil de dificil în care trăim în prezent, Moet Hennessy se confruntă cu o criză de șampanie din cauza cererii crescute.

„Am epuizat stocurile pentru unele mărci de top”, a declarat directorul general de la Moet Hennessy, Philippe Schaus, într-un interviu pentru Bloomberg Television la forumul economic de la Singapore, adăugând că în interiorul firmei perioada actuală este catalogată drept „roaring 20s” (-Răsunătorii ani ’20-nr.).

După o scădere iniţială în primele zile ale pandemiei, marile nume din industria de lux raportează vânzări record pe măsură ce consumatorii au dat drumul la cheltuieli. Holdingul francez LVMH Moët Hennessy Louis Vuitton a depăşit estimările analiştilor pentru patru dintre cele cinci divizii principale ale sale cu prilejul publicării celor mai recente rezultate trimestriale, în timp ce rivalul Hermes International a raportat o creştere a vânzărilor de 24%, în pofida faptului că a majorat preţurile la mai multe din produsele sale.

Inflaţia este o sursă majoră de incertitudine, a spus Philippe Schaus. Creşterea costurilor cu materiile prime ar putea obliga Moet Hennessy să majoreze preţurile la unele produse cu până la două cifre, a adăugat Schaus.

În fiecare an, aproximativ 310 milioane sticle de şampanie franţuzească, care beneficiază de o indicaţie geografică strict controlată, sunt vândute în întreaga lume în timp ce alte peste un miliard sunt stocate în pivniţe, în aşteptarea momentului adecvat pentru a fi savurate.

#cerere #sampanie #moet hennessy #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.