Rusia a devenit cel mai mare furnizor de îngrăşăminte al Indiei. Vinde cu reduceri

Rusia a devenit pentru prima dată cel mai mare furnizor de îngrăşăminte al Indiei, în primul semestru al anului fiscal 2022/2023, oferind reduceri la preţurile aplicate pe plan mondial, acaparând mai mult de o cincime din cota de piaţă, au declarat pentru Reuters surse guvernamentale şi din industrie, sub protecţia anonimatului.

Importurile Indiei de îngrăşăminte din Rusia au urcat cu 371%, la nivelul record de 2,15 milioane de tone, în primele şase luni din anul fiscal care a început la 1 aprilie, a declarat un oficial guvernamental care monitorizează cu atenţie importurile. Acesta a adăugat că în termeni valorici importurile Indiei în perioada respectivă au urcat cu 765%, la 1,6 miliarde de dolari. În întregul an fiscal trecut, India a importat 1,26 milioane de tone din Rusia.

„India face eforturi să-şi asigure îngrăşăminte la preţuri rezonabile, după escaladarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina. Livrările ruseşti sunt efectuate la timp şi la preţuri rezonabile, ajutându-ne să evităm o posibilă penurie”, a explicat oficialul.

Pe piaţa mondială, preţurile la îngrăşăminte au urcat semnificativ din martie, după ce statele occidentale au impus sancţiuni asupra livrărilor de îngrăşăminte din Rusia şi Belarus, exportatori cheie, în urma invadării Ucrainei.

Împreună, Rusia şi Belarus au reprezentat anul trecut peste 40% din exporturile globale de potasă. Rusia a fost responsabilă pentru aproximativ 22% din exporturile globale de amoniu, 14% din exporturile globale de uree şi aproximativ 14% din exporturile globale de fosfat monoamoniu (MAP) – toate fiind îngrăşăminte importante.

„Este o situaţie avantajoasă pentru India şi Rusia. India obţine câteodată reduceri de peste 70 dolari pe tonă faţă de preţurile aplicate pe plan mondial. Rusia obţine un mare cumpărător, care-i poate înlocui pe europeni”, susţine un oficial din industrie care negociază livrările din străinătate în numele cumpărătorilor indieni.

Creşterea livrărilor din Rusia a dus la înjumătăţirea exporturilor Chinei către India la 1,78 milioane de tone în primul semestru al anului fiscal 2022/2023.

Exporturile din alte destinaţii, cum ar fi Iordania, Egipt şi Emiratele Arabe Unite au scăzut de asemenea.

În întregul an fiscal trecut, ponderea Rusiei în importurile Indiei a fost de aproximativ 6%, în timp ce a Chinei era de 24%.

În primul semestru al anului fiscal 2022/2023, cota de piaţă a Rusiei a urcat la 21%, depăşind China din poziţia de cel mai mare furnizor al Indiei, susţine oficialul.

În primele şase luni din anul fiscal 2022/2023, importurile totale ale Indiei de îngrăşăminte au scăzut cu 2,4%, la 10,27 milioane de tone, deşi în termeni valorici importurile în perioada respectivă au crescut cu 59%, la 7,4 miliarde de dolari, a precizat oficialul guvernamental.

#ingrasaminte #reduceri #India #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cetățenii chinezi domină programul de „vize de aur” al Greciei. Aproape jumătate dintre primele permise de ședere eliberate pe baza achizițiilor imobiliare în Grecia aparțin cetățenilor chinezi, iar în cazul reînnoirilor proporția depășește 60%. Prezența lor a schimbat vizibil, dar și subtil, chipul capitalei elene. Pe de o parte, restaurante chinezești autentice au apărut în centrul Atenei, frecventate în special de angajați ai gigantului China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. Pe de altă parte, cumpărătorii chinezi au achiziționat mii de apartamente în goana după rezidență prin schema de investiții, cunoscută drept „viza de aur”, scrie South China Morning Post.

În iunie 2025, aproape 8.000 de cetățeni chinezi – mai exact 7.795 – erau beneficiari noi ai programului, ceea ce înseamnă că nu ajunseseră încă la termenul de cinci ani pentru reînnoirea permisului. Aceștia reprezentau 47,8% din totalul deținătorilor de permise noi, fiind de departe cel mai numeros grup, potrivit Ministerului grec al Migrației și Azilului. Printre cei 5.679 de investitori care și-au reînnoit „viza de aur”, 61% erau tot chinezi, a mai raportat ministerul.

Când programul a fost lansat, în 2013, principalii aplicanți veneau din țări vecine, precum Turcia și Rusia. Însă interesul chinezilor a explodat după pandemie, când numeroși cetățeni bogați sau din clasa mijlocie – marcați de restricțiile drastice impuse de Beijing la finalul politicii zero-Covid – au căutat o cale de scăpare.

Comparativ cu alte state europene, Grecia s-a remarcat prin accesibilitate. Până în august 2023, rezidența putea fi obținută prin achiziția unei proprietăți de cel puțin 250.000 de euro în Atena. Prin contrast, în Portugalia pragul era de 500.000 de euro, până la eliminarea programului în 2023. În plus, Grecia oferea standarde de viață mai ridicate și o economie locală mai stabilă decât Malta, de exemplu.

La apogeul valului, modul în care investitorii chinezi cumpărau apartamente a stârnit uimirea localnicilor, mulți plătind pentru locuințe cu informații minime despre zonă. „Nu știu dacă au înțeles ce cumpărau. Cred că pur și simplu făceau achiziția, obțineau viza și atât”, spune Katerina Pitsou, co-proprietara agenției OPSIS Real Estate din Atena. Ea își amintește vizionări unde grupuri de chinezi veneau cu microbuze, însoțiți de agenți locali și uneori de traducători, luând decizii rapide, fără să cerceteze prea mult clădirile sau cartierele. „Dacă un francez ar intra într-un magazin alimentar, ar analiza mai atent ce cumpără decât un chinez care lua un apartament în Atena la acea vreme”, glumește ea.

Efectul economic a fost, totuși, vizibil: stimularea renovărilor, a construcțiilor și a altor sectoare. „Nu cred că localnicii ar fi putut contribui atât de mult la economie”, afirmă Eleni Lazoura, fondatoarea Bnbkeys, o agenție specializată în administrarea apartamentelor închiriate pe Airbnb. „Am chiar cazuri de oameni care nu doar și-au renovat apartamentele, ci și fațada sau intrarea clădirii – lucru imposibil după criza economică, când era greu să convingi vecinii să plătească pentru reparații.” Lazoura administrează circa 30 de apartamente deținute de chinezi și crede că și comunitatea locală are de câștigat, dat fiind că proprietarii nu locuiesc acolo, folosind spațiile doar pentru turiști sau chiriași.

Aceeași opinie o împărtășește și Pitsou, care consideră că orice investiție străină aduce beneficii Greciei, indiferent că vine din China sau dintr-o țară europeană. Totuși, câștigurile sunt temperate de temerea că grecii ar putea fi excluși de pe piața imobiliară din propriile orașe.

Astfel, la sfârșitul lui 2024, guvernul a ridicat pragul de investiție pentru „viza de aur”: la 800.000 de euro pentru Atena și insulele populare precum Santorini, Naxos și Paros, și la 400.000 de euro pentru restul țării, explică Pitsou. Înainte de noile reguli, investitorii au preferat să cumpere în capitală.

În iunie 2025, din cele 14.931 de cereri aflate pe rol – majoritatea depuse înainte de schimbarea pragurilor – peste 80% vizau regiunea Attica, arată datele ministerului.

Între primul trimestru al lui 2023 și primul trimestru al lui 2025, indicele prețurilor la apartamente din Atena a urcat cu 16,1%, de la 95 la 110,3, potrivit Băncii Greciei. Totuși, rămâne neclar în ce măsură această creștere a fost determinată de investitorii chinezi prin programul de „viză de aur”.

#vize #program #Grecia