Gazprom ține în șah Moldova! Nu au fost rezervate capacități adiționale de gaz

22 Nov. 2022, 11:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Nov. 2022, 11:02 // Actual //  bani.md

În luna decembrie Republica Moldova va primi aceiași cantitate de gaz ca și în luna noiembrie – 5,7 milioane metri cubi. Secretarul de stat, Constantin Borosan anunță că la licitația din 21 noiembrie nu au fost rezervate capacități adiționale.

„La moment, SAP „Gazprom” are rezervate doar capacități anuale ferme zilnice la Оператор ГТС України pentru perioada Octombrie 2022 – Septembrie 2023 în valoare de 5,7 mil. m³/zi, din care pentru PI Oleksiivka – 1,2 mil. m³/zi și pentru PI Grebeniki – 4,5 mil. m³/zi”, spune Borosan.

Potrivit lui, actualmente capacitățile de transport utilizate sunt cele rezervate la licitația anuală. Astfel, începând cu 1 decembrie 2022, livrările de gaze naturale de la SAP „Gazprom” către Republica Moldova vor fi reduse cu 56,5% în luna decembrie 2022 reieșind din volumul de gaze naturale coordonat de SA „Moldovagaz” și SAP „Gazprom” pentru luna decembrie conform Contractului de furnizare a gazelor naturale (189 mil. m³ – malul drept și 217 mil. m³ – malul stâng).

La începutul lunii octombrie, Gazprom a anunțat că reduce livrările de gaz către Republica Moldova la 5,7 mil. metri cubi/zi, cu 30%, volum pe care l-a menținut și în luna noiembrie. Concernul rus spunea ca nu a putut rezerva volumul necesar țării noastre, pentru că Ucraina ar refuza să transporte mai mult gaz prin conductă, informație negată de autoritățile de la Kiev care au anunțat că nu există nicio problemă tehnică în acest sens.

În prezent, Republica Moldova are stocate în depozitele din Ucraina și România 190 mil. metri cubi de gaz. Volum care e suficient pentru 1,2 luni de iarnă.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.