Încă un site de compensații! Cine va beneficia

Ministerul Economiei și Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) a prezentat platforma online și mecanismul de compensare parțială a dobânzilor la creditele accesate de ÎMM-uri în scop investițional. Așadar, în cadrul conferinței de presă a fost prezentată platforma compensatii.oda.md.

Astfel, întreprinderile mici și mijlocii pot depune cereri la ODA pentru compensarea dobânzilor la creditele investiționale, contractate până la data 01 august 2022 de la bănci, Organizații de Creditare Nebancară (OCN) sau Asociații de Economii și Împrumut (AEl).

Cererile de compensare pot fi depuse în format online pe compensatii.oda.md până la data de 28 februarie 2023.

„ODA va compensa 2 puncte procentuale din dobânda aferentă creditelor pentru perioada lunilor august-decembrie 2022, iar suma cumulativă a compensației nu va depași 300 mii lei per agent economic. Pentru acest lucru sunt alocate 200 milioane lei din bugetul de stat. Beneficiari ai compensației pot fi companiile clasificate în condițiile Legii 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii, dețin un credit investițional cu sold activ la situația din 1 august 2022, care a fost contractat pentru o perioadă de cel puțin 24 luni și este clasificat în categoria de risc ”Standard”, sau ”Supravegheat”, spune Dumitru Pîntea, directorul ODA.

Potrivit informațiilor, nu constituie obiect al compensării comisioanele și plățile percepute de Creditor pentru examinarea dosarului, de acordare, de deservire a creditului, pentru achitare anticipată, penalități, dobânzi de întârziere, precum și alte plăți decât dobânda.

Cererile de compensare pot fi depuse în format online pe https://compensatii.oda.md/#/, în care se vor indica informații despre intreprindere, certificatul de la Creditor și copia contractului de credit. Plata compensației se va efectua lunar, în luna următoare acceptării cererii și aprobării statutului de beneficiar.

#ODA #dobanda #compensatii #IMM #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.