Separatiștii de la Tiraspol, atac furibund! Acuză Moldova de criza socio-economică din transnistria

24 Nov. 2022, 09:33
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Nov. 2022, 09:33 // Actual //  bani.md

Pretinsele autorități din stânga Nistrului acuză Guvernul de la Chișinău de criza socio-economică din transnistria, care ilegal ia cantitățile de gaz destinate regiunii și care refuză să caute soluții raționale. „Rămâne la latitudinea autorităților moldovenești utilizarea instrumentelor economiei de piață în sectorul public”, se arată în declarația așa zisului minister de externe de la Tiraspol.

„Încă o dată, solicităm părții moldovenești să se abțină de la șantajul distructiv și de la neîndeplinirea propriilor obligații în procesul de negociere, precum și de la toate acțiunile unilaterale care conduc la o criză profundă în relațiile ulterioare ale părților. Facem apel la mediatori și observatori să acorde atenție situației critice din sectorul gazelor, energiei și importului de mărfuri în Transnistria. Suntem amenințați o criză umanitară, și sunt necesare eforturi pentru normalizarea situației cât mai curând posibil”, se mai spune în declarația ministerului.

În legătură cu criza din sectorul energetic din transnistria, liderul separatist Vadim Krasnoselski și președintele Consiliului Suprem al regiunii Alexander Korshunov au trimis la ONU și OSCE câte o scrisoare în care cer măsuri urgente pentru soluționarea problemei. În caz contrar regiunea este amenințată de o criză umanitară.

Liderul separatist, Krasnoselski acuză Chișinăul furtul gazului destinat tranistriei. Este vorba de 1,6 mil. metri cubi de gaz zilnic. „Or, diminuarea livrărilor de gaz a dus la stoparea activității companiilor din industrie, dar și a diminuării producției de energie electrică a centralei de la Cuciurgan”.

La începutul lunii octombrie, Gazprom a anunțat că reduce livrările de gaz către Republica Moldova la 5,7 mil. metri cubi/zi, cu 30%, lucru care s-a menținut și în luna noiembrie. Concernul rus spunea ca nu a putut rezerva volumul necesar țării noastre, pentru că Ucraina ar refuza să transporte mai mult gaz prin conductă, informație negată de autoritățile de la Kiev care au anunțat că nu există nicio problemă tehnică în acest sens.

Cele 2,3 milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi repartizate regiunii transnistrene în luna noiembrie sunt „suficiente pentru a evita o criză umanitară” pe malul stâng, dar nu fac posibil ca Centrala termoelectrică de la Cuciurgan să producă energie electrică și pentru malul drept, susțin autoritățile de la Tiraspol.

Totodată, Moldovagaz a anunțat Transnistria despre restricționarea furnizării de gaze naturale la 69 de milioane de metri cubi pe lună (2,3 milioane de metri cubi pe zi).

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.