Ceban, explicații în doi peri separatiștilor de la Tiraspol: Nu plătesc gazul dar vor livrări de 100%

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban le răspunde pretinselor autorități din stânga Nistrului care au sesizat ONU și OSCE în pretinsa criză energetică din regiune. „În luna octombrie Gazprom a redus de două ori livrările de gaz în Republica Moldova. În context, Tiraspoltransgaz a propus o formulă de distribuție a celor 171 milioane metri cubi de gaz”.

Volumul de gaz livrat regiunii din stânga Nistrului – 119 milioane metri cubi, iar pentru restul teritoriului Republicii Moldova – 52 milioane metri cubi. „Este evident că acest plan urmărește asigurarea 100% a consumatorilor din Stânga cu gaze naturale și energie electrică, în contextul unui deficit acut de resurse energetice pentru restul Republicii Moldova”.

Vadim Ceban, în mesajul său, spune și despre onorarea obligațiunilor de plată. „Moldovagaz (malul drept) – 100%, Tiraspoltransgaz – 0,05%. Și tarifele la gaz sunt diferite pentru cele două maluri. În dreapta Nistrului tariful este de 29,27 lei metrul cub, în timp ce pentru locuitorii din stânga Nistrului – 0,99/1,37 lei metrul cub în funcție de volumele de consum, pentru care se aplică și anumite beneficii pentru anumite categorii de consumatori.

Președintele Moldovagaz, susține că urmare a refuzului centralei de la Cuciurgan a exportului de energie electrică, Republica Moldova s-a reorientat pentru achizițiile de pe piața europeană. „Cei mai mari consumatori de gaz Termoelectrica, Sudzucker-Moldova și Moldova-Zahăr au trecut pe păcură, ceea ce nu se observă în stânga Nistrului”.

„Se observă atitudinea discriminatorie a Tiraspoltransgaz față de locutorii din dreapta Nistrului care își achită la timp facturile la gaz, dar întreprind măsuri de economisire urmare a crizei energetice”, susține Ceban.

Pretinsele autorități de la Tiraspol acuză Chișinăul de criza energetică în care s-a pomenit transnistria urmare a reducerilor livrărilor malului stâng. Tiraspolul s-a adresat la ONU și OSCE pentru găsirea unei soluții ca regiunea să nu fie aruncată într-o catastrofă umanitară.

#transnistria #gaz #Ceban #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.