Oamenii de afaceri și-au expus opiniile și sugestiile privind proiectul Politicii Fiscale pentru 2023

24 Nov. 2022, 15:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Nov. 2022, 15:05 // Actual //  bani.md

Lipsa predictibilității pentru mediu de afaceri, schimbarea regulilor de joc pentru agenții economici, majorarea excesivă a accizelor, TVA-ul mare pentru producția zootehnică – sunt doar câteva problema enumerate de asociațiile de business și oamenii de afaceri, care au participat miercuri la o conferință organizată de Agenda Națională de Business. În cadrul întrunirii, aceștia au venit cu mai multe recomandări și propuneri la proiectul Politicii Fiscale pentru anul 2023, prezentat de Ministerul Finanțelor.

Evenimentul a avut drept scop sensibilizarea autorităților și societății privind unele riscuri care pot apărea ca urmare a unor măsuri propuse de autoritățile de stat.

„Atunci când mediul de afaceri formulează ce vrea, se reușește. Ceea ce dorim să propunem, sunt sugestiile pentru a îmbunătăți documentul conform politicilor europene. Politica fiscală trebuie să încurajeze businessul legal”, a punctat expertul economic din cadrul Institutului IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

Oamenii de afaceri și-au exprimat îngrijorarea că politica fiscală este publicată cu întârziere, ceea ce nu permite companiilor să își planifice activitatea pentru următorul an.

„Problema cea mai mare este predictibilitatea politicii fiscale. Ultimii ani avem practică vicioasă, că politica bugetar-fiscală și vamală nu este predictibilă. Ea trebuie să fie aprobată până pe 30 iunie a fiecărui an, anul aceasta s-a publicat pe 11 noiembrie. Este strict și imperativ necesar să venim în câmpul legal și constituțional, ca business-ul să știe cum să acționeze”, afirmă expertul independent Igor Grigoriev.

Expertul a îndemnat conducerea Serviciului Fiscal să fie mai deschisă. În același timp, el mai vorbește despre necesitate descentralizării și reformei administrativ-teritoriale, care, în opinia sa, va impulsiona afacerile.

Creșterea accizei la alcool va avea impact atât pentru producători și importatori, cât și pentru consumatori. În proiect se propune majorarea accizei cu 15%, în loc 5%, așa cum era planificat în calendarul fiscal pentru anii 2021-2023.

Conform antreprenorilor, în asemenea circumstanțe, contrabandă va crește și va afecta negativ atât populația, cât și mediul de afaceri. În același timp, șeful de la Zernoff, Constantin Belov, susține că prețul minim al alcoolului este afectat, pe lângă majorarea accizelor, de alți factori precum prețurile materiei prime și a energiei, iar majorarea acestora van micșora inclusiv numărul locurilor de muncă disponibile.

În aceeași situație sunt și producătorii de tutun. Ministerul Finanțelor a propus majorarea accizei la produsele de tutun cu 25%, deși în calendarul fiscal prezent această cotă este de 15%.

„Politica fiscală trebuie să încurajeze business-ul legal și să descurajeze consumul de produse ilicite. Suntem o țară care generează contrabandă, putem ajunge la anul la o situație inversă. Pentru anul 2023, Ministerul Finanțelor a propus majorarea accizei la produsele de tutun cu 25%. Propunerea experților  este  păstrarea ratelor de accize este 15%, aprobate pentru anul 2023 de 15% și excluderea oricăror noi creșteri ale acestora. Acest lucru va asigura în continuare un cadru fiscal previzibil pentru operatorii pieței și în special pentru cel mai taxat produs din Republica Moldova și va proteja fluxul stabil și sustenabil de venituri la bugetul de stat, excluzând riscul escaladării comerțului ilegal, al destabilizarii pieței și al pierderilor semnificative pentru Bugetul de Stat și afacerile legale”, susține Veaceslav Ioniță.

Și producătorii din sectorul zootehnic au venit cu recomandări la Politica Fiscală pentru anul 2023. Aceștia au declarat că politica fiscală trebuie să fie stimulativă pentru a asigura accesul populației la alimente. În condițiile în care a început procesul de aderarea la UE, unde cota TVA este de 7%, 8% sau 11% la alimente, ar trebui ca și Republica Moldova să adopte o cotă a TVA unică pe tot lanțul valoric în agricultură.

Ramura construcțiilor lipsește din politica fiscală. Reprezentanții domeniului cer reguli și norme concrete, invocând faptul că dezvoltatorii nu vor reuși să obțină resurse necesare. Încă o problemă a lor este extinderea bazei impozabile în sectorul imobiliar.

Oamenii de afaceri au apreciat negativ lansarea în dezbatere publică pentru o perioadă de mai puțin de 10 zile a unui document care schimbă regulile pieței și anunță noi niveluri de taxe și accize, cu 5 săptămâni înainte de intrarea efectivă în vigoare.

Astfel, agenții economici nu au suficient timp la dispoziție să-și facă planul pentru anul viitor. În același timp, experții IDIS Viitorul susțin că reglementările excesive și nejustificate în domeniul amortizării mijloacelor fixe descurajează investițiile. În opinia lor, reglementările excesive și nejustificate în domeniul amortizării mijloacelor fixe descurajează investițiile, implementarea unor politici fiscale prudențiale, predictibile și euroconforme la accizare produselor alcoolice și din tutun va permite diminuarea comerțului ilicit, iar politica fiscală a statului trebuie să încurajeze orientarea spre economii a populației și acumularea veniturilor la buget.

Toate documentele, recomandările și propunerile asociațiilor de afaceri şi experţilor au fost transmise autoritățile. Mediul de afaceri își propune, prin aceste solicitări, pe lângă îmbunătățirea activității și prevenirea majorărilor de preț, evitarea exodului forțelor de muncă.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.