Oamenii de afaceri și-au expus opiniile și sugestiile privind proiectul Politicii Fiscale pentru 2023

24 Nov. 2022, 15:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Nov. 2022, 15:05 // Actual //  bani.md

Lipsa predictibilității pentru mediu de afaceri, schimbarea regulilor de joc pentru agenții economici, majorarea excesivă a accizelor, TVA-ul mare pentru producția zootehnică – sunt doar câteva problema enumerate de asociațiile de business și oamenii de afaceri, care au participat miercuri la o conferință organizată de Agenda Națională de Business. În cadrul întrunirii, aceștia au venit cu mai multe recomandări și propuneri la proiectul Politicii Fiscale pentru anul 2023, prezentat de Ministerul Finanțelor.

Evenimentul a avut drept scop sensibilizarea autorităților și societății privind unele riscuri care pot apărea ca urmare a unor măsuri propuse de autoritățile de stat.

„Atunci când mediul de afaceri formulează ce vrea, se reușește. Ceea ce dorim să propunem, sunt sugestiile pentru a îmbunătăți documentul conform politicilor europene. Politica fiscală trebuie să încurajeze businessul legal”, a punctat expertul economic din cadrul Institutului IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

Oamenii de afaceri și-au exprimat îngrijorarea că politica fiscală este publicată cu întârziere, ceea ce nu permite companiilor să își planifice activitatea pentru următorul an.

„Problema cea mai mare este predictibilitatea politicii fiscale. Ultimii ani avem practică vicioasă, că politica bugetar-fiscală și vamală nu este predictibilă. Ea trebuie să fie aprobată până pe 30 iunie a fiecărui an, anul aceasta s-a publicat pe 11 noiembrie. Este strict și imperativ necesar să venim în câmpul legal și constituțional, ca business-ul să știe cum să acționeze”, afirmă expertul independent Igor Grigoriev.

Expertul a îndemnat conducerea Serviciului Fiscal să fie mai deschisă. În același timp, el mai vorbește despre necesitate descentralizării și reformei administrativ-teritoriale, care, în opinia sa, va impulsiona afacerile.

Creșterea accizei la alcool va avea impact atât pentru producători și importatori, cât și pentru consumatori. În proiect se propune majorarea accizei cu 15%, în loc 5%, așa cum era planificat în calendarul fiscal pentru anii 2021-2023.

Conform antreprenorilor, în asemenea circumstanțe, contrabandă va crește și va afecta negativ atât populația, cât și mediul de afaceri. În același timp, șeful de la Zernoff, Constantin Belov, susține că prețul minim al alcoolului este afectat, pe lângă majorarea accizelor, de alți factori precum prețurile materiei prime și a energiei, iar majorarea acestora van micșora inclusiv numărul locurilor de muncă disponibile.

În aceeași situație sunt și producătorii de tutun. Ministerul Finanțelor a propus majorarea accizei la produsele de tutun cu 25%, deși în calendarul fiscal prezent această cotă este de 15%.

„Politica fiscală trebuie să încurajeze business-ul legal și să descurajeze consumul de produse ilicite. Suntem o țară care generează contrabandă, putem ajunge la anul la o situație inversă. Pentru anul 2023, Ministerul Finanțelor a propus majorarea accizei la produsele de tutun cu 25%. Propunerea experților  este  păstrarea ratelor de accize este 15%, aprobate pentru anul 2023 de 15% și excluderea oricăror noi creșteri ale acestora. Acest lucru va asigura în continuare un cadru fiscal previzibil pentru operatorii pieței și în special pentru cel mai taxat produs din Republica Moldova și va proteja fluxul stabil și sustenabil de venituri la bugetul de stat, excluzând riscul escaladării comerțului ilegal, al destabilizarii pieței și al pierderilor semnificative pentru Bugetul de Stat și afacerile legale”, susține Veaceslav Ioniță.

Și producătorii din sectorul zootehnic au venit cu recomandări la Politica Fiscală pentru anul 2023. Aceștia au declarat că politica fiscală trebuie să fie stimulativă pentru a asigura accesul populației la alimente. În condițiile în care a început procesul de aderarea la UE, unde cota TVA este de 7%, 8% sau 11% la alimente, ar trebui ca și Republica Moldova să adopte o cotă a TVA unică pe tot lanțul valoric în agricultură.

Ramura construcțiilor lipsește din politica fiscală. Reprezentanții domeniului cer reguli și norme concrete, invocând faptul că dezvoltatorii nu vor reuși să obțină resurse necesare. Încă o problemă a lor este extinderea bazei impozabile în sectorul imobiliar.

Oamenii de afaceri au apreciat negativ lansarea în dezbatere publică pentru o perioadă de mai puțin de 10 zile a unui document care schimbă regulile pieței și anunță noi niveluri de taxe și accize, cu 5 săptămâni înainte de intrarea efectivă în vigoare.

Astfel, agenții economici nu au suficient timp la dispoziție să-și facă planul pentru anul viitor. În același timp, experții IDIS Viitorul susțin că reglementările excesive și nejustificate în domeniul amortizării mijloacelor fixe descurajează investițiile. În opinia lor, reglementările excesive și nejustificate în domeniul amortizării mijloacelor fixe descurajează investițiile, implementarea unor politici fiscale prudențiale, predictibile și euroconforme la accizare produselor alcoolice și din tutun va permite diminuarea comerțului ilicit, iar politica fiscală a statului trebuie să încurajeze orientarea spre economii a populației și acumularea veniturilor la buget.

Toate documentele, recomandările și propunerile asociațiilor de afaceri şi experţilor au fost transmise autoritățile. Mediul de afaceri își propune, prin aceste solicitări, pe lângă îmbunătățirea activității și prevenirea majorărilor de preț, evitarea exodului forțelor de muncă.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.