Sistemul de irigații, la pământ! Statul dă agricultorilor stațiile de irigare care au rămas fără țevi

Stațiile de irigare vor putea fi luate în folosință de la stat de către agricultori, potrivit unui proiect de lege votat în prima lectură de deputați. Însă toate stațiile de irigare sunt în proces de insolvabilitate, în condițiile în care au fost ruinate. Au rămas fără țevii și pompe. Deputații au votat, în prima lectură, un proiect de modificare a Legii cu privire la asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații, care prevede eficientizarea gestionării infrastructurii de irigare.

Modificările vizează simplificarea procedurii de constituire a asociației utilizatorilor de apă pentru irigații prin excluderea obligațiunii ca Statutul acesteia să fie aprobat de cel puțin 50% plus unu din membri. Totodată, se prevede că Adunarea generală a asociației va putea decide, cu votul membrilor ce dețin în proprietate sau folosință peste 50 la sută din terenurile aflate în aria de deservire, dizolvarea asociației, dacă obiectivele ei nu mai pot fi îndeplinite sau existența acesteia nu mai este necesară. De asemenea, cadrul legislativ este suplinit cu reglementări noi ce ar permite transmiterea infrastructurii de irigații, aflate în proprietate privată și publică, în folosință asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații, în baza contractelor de comodat.

Secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii, Vasile Șarban a declar că toate stațiile de irigare sunt în insolvabilitate. În prezent sunt 72 stații de irigare și 29 de asociații care au primit bunurile stațiilor tehnologice or, problema cu insolvabilitate nu poate fi rezolvată până nu este modificată legea cu privire la insolvabilitate.

În prezent din cele 1,6 milioane hectare de teren arabil din Republica Moldova sunt irigate doar 3000 hectare față de 320 mii hectare în anul 1991.

#țevi #irigare #agricultori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.