Nou gazoduct finanțat din fonduri europene. Țările care vor beneficia de gaze naturale lichefiate

Croaţia, Austria şi Germania au convenit joi o iniţiativă de cooperare energetică comună ce are ca obiectiv transportul gazului natural de la terminalul de gaze naturale lichefiate (GNL) de pe insula croată Krk spre Austria şi Germania, printr-un gazoduct co-finanţat din fonduri europene, relatează agenţiile HINA şi EFE.

Premierul croat Andrej Plenkovic, cancelarul austriac Karl Nehammer şi premierul landului german Bavaria, Markus Soeder, au semnat o declaraţie comună în urma unei întâlniri pe insula Krk, unde au participat şi la o conferinţă de presă comună.

Declaraţia menţionează decizia lor de a forma un corp comun de experţi pentru acest proiect şi de a solicita fonduri europene în vederea finanţării lui.

Planul este de a extinde capacităţile actuale ale terminalului de GNL de la Omisalj, aflat pe insula Krk, şi construcţia de acolo a unui gazoduct către Austria şi Germania, conductă ce va trece de asemenea prin Slovenia.

Premierul croat a precizat că ţara sa a decis să sporească până în anul 2024 capacitatea terminalului de GNL de la Omisalj, de la 2,9 miliarde de metri cubi în prezent, la 6,1 miliarde de metri cubi.

De asemenea, a adăugat premierul Plenkovic, sunt luate în considerare două opţiuni pentru o extindere suplimentară ulterioară, acestea fiind realizarea unui terminal terestru cu o capacitate anuală de 15 miliarde de metri cubi, care ar costa între 1,75 şi 2 miliarde de euro, sau a unui terminal plutitor, cu o capacitate anuală de 9,6 miliarde de metri cubi şi un cost estimativ de 1,2 miliarde de euro.

Construcţia gazoductului care va transporta gazul către Austria şi Bavaria ar urma să coste circa 600 de milioane de euro.
Cancelarul austriac a subliniat că acest gazoduct şi terminalul de GNL ar putea fi folosite în viitor şi pentru transportul hidrogenului, în măsura în care cele trei ţări participante ar reuşi să lase în urmă energiile fosile.

#aprovizionare #gazoduct #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei anunță deblocarea a peste 109 MW din capacitatea rețelei electrice pentru noi investiții în energie regenerabilă, după introducerea garanțiilor financiare obligatorii la eliberarea avizelor de racordare pentru centrale mai mari de 200 kW. Măsura a dus la returnarea a 30 de avize nevalorificate, eliberate anterior producătorilor care nu au mai construit parcurile promise.

Noile garanții se rambursează doar dacă proiectul intră în funcțiune la timp; altfel, suma rămâne la operatorii de sistem și se reinvestește în modernizarea rețelei. Sunt scutiți de garanție doar câștigătorii licitațiilor de energie verde și comunitățile energetice.

Perioada de tranziție a permis titularilor vechi să renunțe fără amendă până la 30 iunie 2025. În urma retragerilor, Moldelectrica a recuperat două avize însumând 64,09 MW, Premier Energy Distribution – 16 avize totalizând 36,6 MW, iar RED Nord – 12 avize de 8,55 MW.

„Vrem să sprijinim investitori serioși și să eliberăm rapid capacitate pentru proiecte verzi care chiar se construiesc”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Oficialul a reamintit că, până în februarie, Moldelectrica emisese avize totalizând circa 1 500 MW, dar mai puțin de 10 % se materializează anual.

Capacitatea fotovoltaică și eoliană instalată în Moldova a urcat de opt ori în ultimii cinci ani, atingând 689 MW în mai. Ținta guvernamentală este ca energia regenerabilă să ajungă la o cotă de 30 % din consumul electric și 27 % din consumul total de energie până în 2030; anul trecut ponderea era 16,7 %, iar Ministerul estimează un salt la 27 % în 2025.

După recenta licitație de 165 MW pentru parcuri mari, autoritățile pregătesc în toamnă o nouă rundă pentru circa 173 MW eolian, inclusiv sisteme de stocare de minimum 22 MW, menită să consolideze securitatea energetică și să atragă investiții private suplimentare.