Noua „rachetă monstru” Hwasong-17 a Coreei de Nord, care a băgat spaima în întreaga lume

Coreea de Nord a anunţat că a testat noua sa rachetă balistică intercontinentală (ICBM) Hwasong-17, în ceea ce, potrivit analiştilor, ar putea fi prima lansare reuşită a sistemului, scrie Reuters.

CÂT DE MARE ESTE RACHETA?

Hwasong-17 este cea mai mare rachetă nucleară a Coreei de Nord şi este cea mai mare rachetă intercontinentală transportabilă cu combustibil lichid din lume.

Diametrul său este estimat între 2,4 şi 2,5 metri, iar masa sa totală, atunci când este complet alimentată, este probabil undeva între 80.000 şi 110.000 kg, potrivit 38 North, un program cu sediul în SUA care monitorizează Coreea de Nord.

Spre deosebire de rachetele balistice intercontinentale anterioare ale Coreei de Nord, Hwasong-17 este lansat direct de la un vehicul de transport şi lansare cu 11 osii, după cum arată fotografiile realizate de mass-media de stat.

CÂT DE DEPARTE POATE ZBURA?

Racheta lansată vineri a zburat aproape 1.000 km timp de aproximativ 69 de minute şi a atins o altitudine maximă de 6.041 km, a raportat sâmbătă agenţia de presă de stat KCNA.

Ministrul japonez al Apărării, Yasukazu Hamada, a declarat că arma ar putea zbura până la 15.000 km, suficient pentru a ajunge pe teritoriul Statelor Unite.

LANSĂRI ANTERIOARE?

Coreea de Nord a afirmat anterior că a lansat cu succes un Hwasong-17 pentru prima dată pe 24 martie, când presa de stat a declarat că acesta a zburat timp de 67,5 minute până la o distanţă de 1.090 km şi o altitudine maximă de 6.248,5 km.

După această lansare, însă, analiştii şi oficialii serviciilor de informaţii din Coreea de Sud şi Statele Unite au ajuns la concluzia că Nordul a lansat de fapt un Hwasong-15, care a fost testat pentru prima dată în 2017.

APARIŢII ANTERIOARE?

Coreea de Nord a dezvăluit pentru prima dată ICBM-ul la o paradă militară în octombrie 2020, analiştii observând că părea „considerabil mai mare” decât Hwasong-15.
Racheta a fost expusă a doua oară la o expoziţie de apărare din Pyongyang în octombrie 2021. După ce au examinat fotografiile din expoziţie, analiştii au concluzionat că denumirea oficială a acestei mari ICBM este cel mai probabil „Hwasong-17”, nu Hwasong-16.

Oficialii de la Seul şi Washington au declarat că lansările din 27 februarie şi 5 martie au implicat sistemul ICBM Hwasong-17, deşi nu a fost testată întreaga sa capacitate sau rază de acţiune.

PROIECTARE?

Dimensiunile Hwasong-17 au determinat analiştii să speculeze că acesta este proiectat pentru a transporta mai multe focoase.
Unii observatori au declarat că tehnologia de satelit pe care Coreea de Nord a susţinut că a testat-o în cadrul lansărilor din 27 februarie şi 5 martie ar putea fi, de asemenea, utilizată pentru un sistem MIRV (multiple independently targetable reentry vehicle), permiţând potenţial ca o singură rachetă să lanseze focoase nucleare asupra unor ţinte diferite.

Coreea de Nord a făcut pregătiri pentru a relua testele nucleare pentru prima dată din 2017, susţin Coreea de Sud şi Statele Unite, iar oficialii spun că noile teste ar putea ajuta la dezvoltarea focoaselor pentru sistemele MIRV.

#coreea #lansare #racheta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.