Noua "rachetă monstru" Hwasong-17 a Coreei de Nord, care a băgat spaima în întreaga lume

Coreea de Nord a anunţat că a testat noua sa rachetă balistică intercontinentală (ICBM) Hwasong-17, în ceea ce, potrivit analiştilor, ar putea fi prima lansare reuşită a sistemului, scrie Reuters.

CÂT DE MARE ESTE RACHETA?

Hwasong-17 este cea mai mare rachetă nucleară a Coreei de Nord şi este cea mai mare rachetă intercontinentală transportabilă cu combustibil lichid din lume.

Diametrul său este estimat între 2,4 şi 2,5 metri, iar masa sa totală, atunci când este complet alimentată, este probabil undeva între 80.000 şi 110.000 kg, potrivit 38 North, un program cu sediul în SUA care monitorizează Coreea de Nord.

Spre deosebire de rachetele balistice intercontinentale anterioare ale Coreei de Nord, Hwasong-17 este lansat direct de la un vehicul de transport şi lansare cu 11 osii, după cum arată fotografiile realizate de mass-media de stat.

CÂT DE DEPARTE POATE ZBURA?

Racheta lansată vineri a zburat aproape 1.000 km timp de aproximativ 69 de minute şi a atins o altitudine maximă de 6.041 km, a raportat sâmbătă agenţia de presă de stat KCNA.

Ministrul japonez al Apărării, Yasukazu Hamada, a declarat că arma ar putea zbura până la 15.000 km, suficient pentru a ajunge pe teritoriul Statelor Unite.

LANSĂRI ANTERIOARE?

Coreea de Nord a afirmat anterior că a lansat cu succes un Hwasong-17 pentru prima dată pe 24 martie, când presa de stat a declarat că acesta a zburat timp de 67,5 minute până la o distanţă de 1.090 km şi o altitudine maximă de 6.248,5 km.

După această lansare, însă, analiştii şi oficialii serviciilor de informaţii din Coreea de Sud şi Statele Unite au ajuns la concluzia că Nordul a lansat de fapt un Hwasong-15, care a fost testat pentru prima dată în 2017.

APARIŢII ANTERIOARE?

Coreea de Nord a dezvăluit pentru prima dată ICBM-ul la o paradă militară în octombrie 2020, analiştii observând că părea „considerabil mai mare” decât Hwasong-15.
Racheta a fost expusă a doua oară la o expoziţie de apărare din Pyongyang în octombrie 2021. După ce au examinat fotografiile din expoziţie, analiştii au concluzionat că denumirea oficială a acestei mari ICBM este cel mai probabil „Hwasong-17”, nu Hwasong-16.

Oficialii de la Seul şi Washington au declarat că lansările din 27 februarie şi 5 martie au implicat sistemul ICBM Hwasong-17, deşi nu a fost testată întreaga sa capacitate sau rază de acţiune.

PROIECTARE?

Dimensiunile Hwasong-17 au determinat analiştii să speculeze că acesta este proiectat pentru a transporta mai multe focoase.
Unii observatori au declarat că tehnologia de satelit pe care Coreea de Nord a susţinut că a testat-o în cadrul lansărilor din 27 februarie şi 5 martie ar putea fi, de asemenea, utilizată pentru un sistem MIRV (multiple independently targetable reentry vehicle), permiţând potenţial ca o singură rachetă să lanseze focoase nucleare asupra unor ţinte diferite.

Coreea de Nord a făcut pregătiri pentru a relua testele nucleare pentru prima dată din 2017, susţin Coreea de Sud şi Statele Unite, iar oficialii spun că noile teste ar putea ajuta la dezvoltarea focoaselor pentru sistemele MIRV.

#coreea #lansare #racheta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.