În Polonia, cărbunele se scoate direct din grădină. O afacere ilegală pentru care unii polonezi și-au lăsat meseriile

Patru oameni scot într-o zi o tonă de cărbune doar săpând în grădină sau în împrejurimile casei. Este o formă de minerit, ce-i drept, ilegală dar care în oraşul polonez Walbrzych din Silezia Inferioară se practică intens. Localnicii nu pot ignora că stratul de cărbune este amplasat la doar un metru adâncime în terenurile din jurul casei, parcuri şi grădini. Iar toate acestea în timp ce Polonia se confruntă cu o criză energetică, scriu jurnaliștii de la Bloomberg.

Timp de două secole, în Walbrzych, economia s-a bazat pe extracția de cărbune, însă puțurile au fost închise unul câte unul. Minerii au fost disponibilizați, iar numărul șomerilor a crescut. În ultima vreme, mineritul ilegal de cărbune da devenit pe zi ce trece o afacere extrem de profitabilă.

Jurnaliștii de la Bloomberg au stat de vorbă cu un localnic. Nu a vrut să își dezvăluie numele întreg. A recunoscut că a renunțat la taximetrie pentru că banii pe care îi câștigă din mineritul în grădină sunt mult mai mulți.

Şoferul de taxi polonez Grzegorz spune că telefonul său sună tot timpul, fiind foarte solicitat pentru serviciile sale, însă ceea ce vor oamenii de la el nu este o călătorie cu taxiul, scrie Bloomberg. Grzegorz a renunţat la taximetrie în favoarea unei ocupaţii mult mai profitabile, într-un moment în care Polonia se confruntă cu o criză energetică: mineritul ilegal de cărbune.

În jurul casei sale, amplasată în oraşul polonez Walbrzych din Silezia Inferioară, stratul de cărbune este amplasat la un metru adâncime în câmpuri, parcuri şi grădini. O echipă formată din patru oameni poate scoate la suprafaţă o tonă de cărbune într-o oră şi poate câştiga 1.000 de zloţi (220 de dolari) pentru fiecare în jumătate de zi, adică echivalentul a 60% din câştigul mediu al unei persoane într-o săptămână.

„Soţia mea nu este de acord şi îşi face griji pentru mine, însă ca taximetrist nu aş fi putut câştiga aceşti bani”, spune Grzegorz, în timp ce ridică o găleată de cărbune dintr-o grapă săpată la marginea unei zone rezidenţiale, în timp ce doi colegi continuă să sape cu târnăcopul.

În întreaga lume, cărbunele, cel mai poluant combustibil fosil, cunoaşte o relansare pe măsură ce Rusia limitează livrările de gaze naturale necesare pentru a produce electricitate. Criza este şi mai acută în Polonia, pentru că un număr foarte mare de gospodării depind în continuare de cărbune pentru a se încălzi, iar Guvernul are probleme în a acoperi problemele de aprovizionare.

Invazia din Ucraina a dat peste cap piaţa energetică, iar sancţiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană au dus la scăderea drastică a importurilor de cărbune ale Poloniei, ţară unde 37% dintre gospodării folosesc cărbune pentru a se încălzi.

În condiţiile în care rezervele de cărbune s-au epuizat şi temperaturile au coborât, polonezii au început să ia măsuri. Unii au început să ardă deşeuri, ceea ce a înrăutăţit calitatea aerului într-o ţară unde primele trei mari oraşe, Varşovia, Cracovia şi Wroclaw, se numără printre cele mai poluate zece oraşe din lume.

La Walbrzych, polonezii au început să pună mâna pe târnăcop şi să sape după cărbune. Primarul Roman Szelemej dă vina pe Guvernul de la Varşovia, pentru că a creat o dependenţă naţională de cărbune. „Criza actuală ne arată că asta a fost o greşeală”, spune primarul din Walbrzych.

Mineritul ilegal nu este ceva nou, pur şi simplu cunoaşte o revenire. Rata şomajului este de 12% în satele din apropiere, de aproape trei ori mai mare decât în oraşul Walbrzych, astfel că oportunitatea de a face bani este tentată pentru cei care au cunoştinţe de minerit. În aceste condiţii s-au înmulţit puţurile artizanale în păduri şi câmpuri.

Edilii oraşului au început să trimită patrule pentru a verifica zonele care sunt renumite pentru mineritul ilegal.

Cu toate acestea, Grzegorz, care nu a dorit să îşi dezvăluie numele de familie, spune că este tentat de oportunitatea de a face nişte bani frumoşi, dar şi de faptul că ajută la rezolvarea celei mai grave crize energetice cu care se confruntă Polonia în ultimele decenii.

#meserie #carbune #polonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 11,5% în primele nouă luni ale anului 2026, însă în spatele acestui avans se ascunde o schimbare. Astfel, gospodăriile populației pierd animale și produc tot mai puțin lapte, în timp ce întreprinderile agricole își extind producția, potrivit detelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), care arată că numărul vacilor pentru lapte deținute de populație a scăzut cu 10,6% într-un singur an, în timp ce efectivul de porcine din întreprinderile agricole a crescut cu aproape 55%.

Potrivit BNS, în perioada ianuarie–septembrie 2026, producția agricolă globală a crescut cu 11,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, în prețuri comparabile. Avansul a fost determinat atât de producția vegetală, care s-a majorat cu 13%, cât și de cea animalieră, în creștere cu 7,5%.

Numai în trimestrul III, producția agricolă a fost cu 12,1% mai mare decât în perioada corespunzătoare din 2025.

Cele mai bune rezultate au fost obținute la o serie de culturi agricole. În întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești cu suprafețe de cel puțin 50 de hectare, productivitatea grâului a crescut cu 17,1%, ajungând la 4,79 tone la hectar, iar cea a răsăritei s-a majorat cu 17,5%, până la 2,22 tone la hectar.

Creșteri și mai mari au fost înregistrate la cartofi, unde recolta medie a avansat cu 28,7%, la fructe, cu 23,6%, și la legumele de câmp, cu 19,3%.

Nu toate culturile au avut însă rezultate pozitive. Productivitatea sfeclei de zahăr s-a redus cu 8,5%, iar cea a strugurilor cu 6,3%. La soia și rapiță au fost consemnate scăderi mai mici, de 1,7% și, respectiv, 0,7%.

În zootehnie, diferențele dintre fermele comerciale și gospodăriile populației sunt și mai pronunțate.

Producția de animale în greutate vie a ajuns la 141,4 mii de tone, în creștere cu 10,2%. În întreprinderile agricole, aceasta a avansat cu 24,1%, până la 89,6 mii de tone, în timp ce în gospodăriile populației a scăzut cu 7,6%, până la 51,8 mii de tone.

Situația este deosebit de dificilă în sectorul laptelui. Producția totală a constituit 213,8 mii de tone, cu 2,5% mai puțin decât în primele nouă luni ale anului trecut.

În timp ce întreprinderile agricole și-au majorat producția de lapte cu 15,7%, până la 55,8 mii de tone, gospodăriile populației au înregistrat o diminuare de 7,6%, până la 158 de mii de tone.

Cu toate acestea, aproape trei sferturi din laptele produs în Republica Moldova, respectiv 73,9%, continuă să provină din gospodăriile populației.

Datele privind efectivele de animale confirmă tendința. La 1 octombrie 2026, Republica Moldova avea 93,4 mii de bovine, cu 5,3% mai puține decât în urmă cu un an. În gospodăriile populației, numărul bovinelor a scăzut cu 9,2%, în timp ce întreprinderile agricole au consemnat o creștere de 2,5%.

Și mai accentuată este reducerea efectivului de vaci pentru lapte. Numărul acestora a coborât la 55,8 mii de capete, cu 8,1% mai puțin față de octombrie 2025.

Din total, 43,8 mii de vaci se află în gospodăriile populației, unde efectivul s-a diminuat cu 10,6%. În întreprinderile agricole, numărul vacilor a crescut cu 2,3%, până la 12 mii de capete.

În schimb, sectorul creșterii porcilor înregistrează o expansiune puternică. Efectivul total a ajuns la 384,4 mii de capete, cu 29,8% peste nivelul de anul trecut.

Creșterea a fost susținută aproape integral de întreprinderile agricole, unde numărul porcilor a avansat cu 54,6%, până la 274,8 mii de capete. În gospodăriile populației, efectivul s-a redus cu 7,5%, până la 109,6 mii de capete.

O evoluție similară se observă și în producția de ouă. Volumul total a crescut ușor, cu 0,5%, până la 500,9 milioane de bucăți, datorită unui avans de 5,3% în întreprinderile agricole. În gospodăriile populației, producția s-a diminuat cu 3,8%.

Totodată, efectivul ovinelor și caprinelor a coborât cu 2%, până la 535,1 mii de capete, scăderea fiind determinată de reducerea numărului de animale din gospodăriile populației.