Moldova se împrumută de la propriii cetățeni! Radu Marian: E bine să avem mai multă datorie internă

30 Oct. 2026, 09:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Oct. 2026, 09:15 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova trebuie să-și dezvolte piața împrumuturilor interne și să atragă mai mulți bani de la populație și investitori prin obligațiuni de stat, chiar dacă finanțarea externă rămâne importantă pentru economie, a declarat deputatul PAS Radu Marian, care susține că o pondere mai mare a datoriei publice interne poate reprezenta o evoluție pozitivă pe termen mediu și lung, cu condiția consolidării finanțelor publice și dezvoltării pieței valorilor mobiliare de stat.

Parlamentarul a respins afirmațiile potrivit cărora Republica Moldova s-ar confrunta cu o lipsă a finanțării externe, explicând că resursele puse la dispoziție de partenerii europeni prin Planul de Creștere Economică au preluat, în mare parte, rolul finanțărilor obținute anterior de la Fondul Monetar Internațional.

„Nu știu dacă pot să fiu eu de acord cu dumneavoastră când spuneți că nu avem finanțare pe extern. De fapt, noi avem Planul de Creștere Economică și avem surse de finanțare de la partenerii europeni, care, în principiu, au înlocuit ceea ce în trecut primeam de la FMI”, a declarat Radu Marian.

Potrivit acestuia, autoritățile trebuie să găsească un echilibru între accesarea creditelor externe în condiții avantajoase și dezvoltarea unei piețe interne capabile să finanțeze necesitățile bugetului de stat.

„Pe termen mediu și lung, este bine să avem mai multă finanțare pe intern. Este OK ca o țară, pe termen lung, să aibă mai multă datorie suverană, datorie internă”, a afirmat deputatul.

Marian a recunoscut însă că această strategie trebuie aplicată cu prudență, în special în contextul presiunilor inflaționiste, care influențează costurile de împrumut și randamentele cerute de investitori.

„Suntem într-un ciclu inflaționist acum, în creștere, și trebuie să balansăm interesul de a avea împrumuturi la condiții avantajoase din extern cu necesitatea ca, pe termen lung, să avem datorie suverană, datorie internă”, a explicat parlamentarul.

O altă problemă semnalată de Radu Marian este preferința investitorilor pentru valorile mobiliare de stat cu maturități scurte, de un an sau doi. Deputatul a calificat această situație drept o vulnerabilitate structurală a pieței financiare moldovenești, care persistă de mai multe decenii.

„Este clar, asta e o problemă cronică, sistemică pe care o are Republica Moldova de zeci de ani, faptul că obligațiunile pe termen scurt, de un an sau doi ani, sunt mai atractive. Asta nu se schimbă peste noapte”, a menționat Marian.

În opinia sa, accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană ar putea contribui la creșterea încrederii investitorilor și la sporirea interesului pentru obligațiunile guvernamentale cu scadențe mai lungi.

„Dacă mergem în Uniunea Europeană, dacă o să accelerăm parcursul de aderare, asta o să crească încrederea oamenilor de a cumpăra obligațiuni pe termen mai lung”, a declarat deputatul.

Totodată, Marian consideră că îmbunătățirea situației finanțelor publice ar putea permite statului să atragă împrumuturi interne pe perioade mai îndelungate, reducând presiunea refinanțării frecvente a datoriei.

Un alt obiectiv indicat de parlamentar este dezvoltarea pieței secundare a obligațiunilor de stat, astfel încât investitorii să poată vinde titlurile înainte de scadență, fără a fi nevoiți să le păstreze până la maturitate.

„Trebuie să ne dezvoltăm piața secundară de obligațiuni. Deci, acesta este un lucru la care Ministerul Finanțelor trebuie să lucreze”, a subliniat Radu Marian.

În prezent, datoria internă se cifrează la 60,1 miliarde de lei. și s-a majorat cu 8,1 miliarde de lei de la începutul anului.

30 Oct. 2026, 09:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
30 Oct. 2026, 09:08 // Actual //  Grîu Tatiana

Femeile din Republica Moldova petrec zilnic cu aproape două ore mai mult decât bărbații făcând treburi casnice și îngrijind membrii familiei. În cuplurile cu copii sub 18 ani, diferența este evidentă chiar la pregătirea meselor: participă 85,1% dintre femei și doar 30,8% dintre bărbați, potrivit cercetării „Utilizarea timpului”, realizată de Biroul Național de Statistică în semestrul al doilea al anului 2025.

În medie, femeile dedică muncii casnice și îngrijirii neplătite 4,6 ore pe zi, față de 2,8 ore în cazul bărbaților. Diferența este de o oră și 48 de minute zilnic. Aceste medii sunt calculate pentru întreaga populație de 15 ani și peste, inclusiv pentru persoanele care nu au desfășurat asemenea activități în ziua cercetată.

Dacă sunt luate în calcul doar persoanele implicate, timpul ajunge la 4,9 ore pe zi pentru femei și 3,4 ore pentru bărbați. Totodată, 94,2% dintre femei participă la munca în gospodărie și îngrijirea familiei, comparativ cu 82,6% dintre bărbați.

Pregătirea și servirea meselor reprezintă cea mai răspândită activitate casnică. La nivelul întregii populații cercetate, rata de participare a femeilor este de 86,9%, aproape dublă față de cea a bărbaților, de 44,2%. Femeile care desfășoară această activitate îi dedică, în medie, 1,9 ore zilnic.

Femeile sunt mai implicate și în curățenia locuinței, spălarea rufelor și întreținerea hainelor. Cele care fac curățenie și întrețin locuința alocă acestor sarcini, în medie, 1,5 ore pe zi. Indiferent de tipul gospodăriei, rata de participare a femeilor la pregătirea meselor se situează între 85,1% și 88,4%, iar la activitățile de curățenie – între 68,9% și 75,2%.

Bărbații participă mai frecvent la întreținerea spațiilor exterioare, reparații minore și întreținerea clădirilor, vehiculelor sau utilajelor. Cei implicați în curățenia și întreținerea în exterior dedică acestor activități, în medie, 1,6 ore pe zi.

Diferența de implicare în treburile casnice se accentuează la vârsta de 25–54 de ani. În această categorie, rata de participare este de 93,5% pentru femei și de 75,9% pentru bărbați. Spre comparație, în rândul tuturor bărbaților de 15 ani și peste, indicatorul este de 80%.

Și îngrijirea copiilor revine mai frecvent femeilor. În cuplurile cu copii sub 18 ani, 47,1% dintre femei participă la aceste activități, față de 33,1% dintre bărbați. În gospodăriile formate din părinți singuri cu cel puțin un copil minor, rata este de 40,9% în cazul femeilor și de 21,2% în cazul bărbaților.

Responsabilitățile continuă și atunci când oamenii fac alte lucruri. Aproximativ 27,1% dintre femei desfășoară treburi casnice în paralel cu alte activități, față de 14,4% dintre bărbați. În cazul îngrijirii membrilor familiei ca activitate secundară, proporțiile sunt de 13,7% și, respectiv, 6,2%. Persoanele implicate dedică îngrijirii desfășurate în paralel cu alte ocupații, în medie, 4,5 ore zilnic, timp care se suprapune cu activitățile principale.

Cele mai multe ore pentru munca în gospodărie și îngrijire le alocă persoanele de 25–34 de ani: în medie, cinci ore pe zi în rândul celor implicate. Urmează persoanele de 35–44 de ani, cu 4,6 ore. În cazul femeilor de 25–44 de ani, aceste responsabilități ocupă 21,9% din întreaga zi, echivalentul a peste cinci ore, aici fiind înregistrată și cea mai pronunțată diferență față de bărbați.

Nici zilele de odihnă nu aduc o reducere a timpului dedicat gospodăriei. Persoanele care desfășoară muncă casnică neplătită îi alocă, în medie, 4,1 ore în zilele de odihnă, comparativ cu 3,8 ore în zilele lucrătoare.

La nivel național, munca în gospodărie și îngrijirea neplătită ocupă 15,7% din timpul zilnic al populației, cu 2,2 puncte procentuale mai mult decât în 2012. Pentru femei, ponderea ajunge la 19,1% din zi, comparativ cu 11,7% pentru bărbați.