Femeile la cratiță, bărbații mai rar: diferență de aproape trei ori în familiile cu copii

30 Oct. 2026, 09:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
30 Oct. 2026, 09:08 // Actual //  Grîu Tatiana

Femeile din Republica Moldova petrec zilnic cu aproape două ore mai mult decât bărbații făcând treburi casnice și îngrijind membrii familiei. În cuplurile cu copii sub 18 ani, diferența este evidentă chiar la pregătirea meselor: participă 85,1% dintre femei și doar 30,8% dintre bărbați, potrivit cercetării „Utilizarea timpului”, realizată de Biroul Național de Statistică în semestrul al doilea al anului 2025.

În medie, femeile dedică muncii casnice și îngrijirii neplătite 4,6 ore pe zi, față de 2,8 ore în cazul bărbaților. Diferența este de o oră și 48 de minute zilnic. Aceste medii sunt calculate pentru întreaga populație de 15 ani și peste, inclusiv pentru persoanele care nu au desfășurat asemenea activități în ziua cercetată.

Dacă sunt luate în calcul doar persoanele implicate, timpul ajunge la 4,9 ore pe zi pentru femei și 3,4 ore pentru bărbați. Totodată, 94,2% dintre femei participă la munca în gospodărie și îngrijirea familiei, comparativ cu 82,6% dintre bărbați.

Pregătirea și servirea meselor reprezintă cea mai răspândită activitate casnică. La nivelul întregii populații cercetate, rata de participare a femeilor este de 86,9%, aproape dublă față de cea a bărbaților, de 44,2%. Femeile care desfășoară această activitate îi dedică, în medie, 1,9 ore zilnic.

Femeile sunt mai implicate și în curățenia locuinței, spălarea rufelor și întreținerea hainelor. Cele care fac curățenie și întrețin locuința alocă acestor sarcini, în medie, 1,5 ore pe zi. Indiferent de tipul gospodăriei, rata de participare a femeilor la pregătirea meselor se situează între 85,1% și 88,4%, iar la activitățile de curățenie – între 68,9% și 75,2%.

Bărbații participă mai frecvent la întreținerea spațiilor exterioare, reparații minore și întreținerea clădirilor, vehiculelor sau utilajelor. Cei implicați în curățenia și întreținerea în exterior dedică acestor activități, în medie, 1,6 ore pe zi.

Diferența de implicare în treburile casnice se accentuează la vârsta de 25–54 de ani. În această categorie, rata de participare este de 93,5% pentru femei și de 75,9% pentru bărbați. Spre comparație, în rândul tuturor bărbaților de 15 ani și peste, indicatorul este de 80%.

Și îngrijirea copiilor revine mai frecvent femeilor. În cuplurile cu copii sub 18 ani, 47,1% dintre femei participă la aceste activități, față de 33,1% dintre bărbați. În gospodăriile formate din părinți singuri cu cel puțin un copil minor, rata este de 40,9% în cazul femeilor și de 21,2% în cazul bărbaților.

Responsabilitățile continuă și atunci când oamenii fac alte lucruri. Aproximativ 27,1% dintre femei desfășoară treburi casnice în paralel cu alte activități, față de 14,4% dintre bărbați. În cazul îngrijirii membrilor familiei ca activitate secundară, proporțiile sunt de 13,7% și, respectiv, 6,2%. Persoanele implicate dedică îngrijirii desfășurate în paralel cu alte ocupații, în medie, 4,5 ore zilnic, timp care se suprapune cu activitățile principale.

Cele mai multe ore pentru munca în gospodărie și îngrijire le alocă persoanele de 25–34 de ani: în medie, cinci ore pe zi în rândul celor implicate. Urmează persoanele de 35–44 de ani, cu 4,6 ore. În cazul femeilor de 25–44 de ani, aceste responsabilități ocupă 21,9% din întreaga zi, echivalentul a peste cinci ore, aici fiind înregistrată și cea mai pronunțată diferență față de bărbați.

Nici zilele de odihnă nu aduc o reducere a timpului dedicat gospodăriei. Persoanele care desfășoară muncă casnică neplătită îi alocă, în medie, 4,1 ore în zilele de odihnă, comparativ cu 3,8 ore în zilele lucrătoare.

La nivel național, munca în gospodărie și îngrijirea neplătită ocupă 15,7% din timpul zilnic al populației, cu 2,2 puncte procentuale mai mult decât în 2012. Pentru femei, ponderea ajunge la 19,1% din zi, comparativ cu 11,7% pentru bărbați.

30 Oct. 2026, 09:05
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Oct. 2026, 09:05 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Gigantul tehnologic Alphabet, compania-mamă a Google, a suferit joi, 29 octombrie, cea mai severă prăbușire bursieră din istoria sa, după ce acțiunile s-au depreciat cu 12,6%, ștergând aproximativ 482 de miliarde de dolari din capitalizarea companiei. Scăderea a fost provocată de îngrijorările investitorilor privind cheltuielile uriașe pentru inteligența artificială și încetinirea ritmului de creștere a veniturilor din publicitatea asociată motorului de căutare Google.

Pierderea de aproape o jumătate de trilion de dolari reprezintă una dintre cele mai mari scăderi zilnice ale valorii bursiere înregistrate vreodată de o companie. Acțiunile Alphabet au avut cea mai slabă ședință de tranzacționare de la listarea Google la bursă, în 2004, depășind inclusiv căderile înregistrate în timpul crizei financiare din 2008 și al pandemiei din 2020.

Valul de vânzări a fost declanșat de rezultatele financiare pentru trimestrul III din 2026, care au dezamăgit investitorii, în pofida creșterii puternice a unor segmente de activitate.

Alphabet a raportat venituri trimestriale de aproximativ 127,6 miliarde de dolari, sub estimările analiștilor, de 128,2 miliarde de dolari. Profitul pe acțiune s-a situat la 2,12 dolari, comparativ cu 3,02 dolari anticipați de piață.
Benzinga

Una dintre principalele probleme o reprezintă costurile tot mai mari ale cursei pentru inteligența artificială. Cheltuielile de capital ale Alphabet au depășit 51 de miliarde de dolari într-un singur trimestru, mai mult decât dublu față de perioada comparabilă a anului precedent.

Investițiile masive în centre de date, infrastructură de calcul și dezvoltarea modelelor de inteligență artificială au contribuit la înregistrarea unui flux de numerar liber negativ, de aproximativ 9,1 miliarde de dolari.

Compania estimează cheltuieli de capital de 195–205 miliarde de dolari pentru întregul an 2026, iar conducerea a avertizat că investițiile ar putea crește semnificativ și în 2027.

Paradoxal, unele afaceri ale grupului continuă să înregistreze creșteri spectaculoase. Veniturile diviziei Google Cloud au avansat cu 103%, până la aproximativ 30,7 miliarde de dolari. Totuși, această performanță nu a fost suficientă pentru a calma investitorii, preocupați de rentabilitatea investițiilor în inteligența artificială.

O altă sursă de îngrijorare este încetinirea afacerii tradiționale a Google. Veniturile din motorul de căutare și activitățile asociate au crescut cu 12% în trimestrul III, până la 63,35 miliarde de dolari, după ritmuri de creștere de 17% în trimestrul II și 19% în primele trei luni ale anului.
Analiștii se tem că dezvoltarea asistenților de inteligență artificială, care oferă răspunsuri directe utilizatorilor, ar putea modifica profund modelul de afaceri bazat pe publicitatea din căutările online.

Prăbușirea Alphabet a afectat și restul sectorului tehnologic. Indicele Nasdaq a fost tras în jos, în timp ce acțiunile altor mari companii din domeniu au înregistrat scăderi pe fondul temerilor privind costurile investițiilor în inteligența artificială.