Comisia Europeană: Cetăţenii moldoveni vor beneficia în continuare de regimul fără vize în statele spaţiului Schengen

Comisia Europeană a publicat cel de-al cincilea raport privind Mecanismul Uniunii Europene de suspendare a regimului fără vize, în care a constatat că Republica Moldova a întreprins acţiunile necesare în vederea realizării recomandărilor formulate în raportul precedent. În termeni practici acest lucru înseamnă că cetăţenii moldoveni vor beneficia în continuare de regimul fără vize în statele spaţiului Schengen, informează Agerpres.

Raportul conţine o evaluare detaliată a evoluţiilor în domeniul migraţiei, azilului şi readmisiei, pe de o parte, şi cooperării juridice, ordinii publice şi securităţii, cu un accent special pe implementarea recomandărilor Comisiei Europene formulate în cel de-al patrulea raport privind Mecanismul Uniunii Europene de suspendare a regimului fără vize din 4 august 2021, pe de altă parte.

Documentul se referă la statele Balcanilor de Vest (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia) şi Parteneriatului Estic (Georgia, Republica Moldova şi Ucraina), care beneficiază de regim fără vize cu UE. De asemenea, raportul formulează un şir de recomandări specifice pentru fiecare stat în parte.
În cazul Republicii Moldova recomandările se referă la:

Continuarea ajustării campaniilor de informare dedicate regimului fără vize la profilurile migraţionale relevante, inclusiv la grupurile vulnerabile, persoanele, care depăşesc perioada de şedere legală în Uniunea Europeană, şi persoanele, care depun cereri nemotivate de azil în statele membre ale Uniunii Europene;

Divizarea clară a atribuţiilor autorităţilor de prevenire şi combaterea a corupţiei, care investighează cazurile de corupţie la nivel înalt, precum şi consolidarea coordonării în cadrul autorităţilor respective;

Finalizarea armonizării legislaţiei naţionale la legislaţia UE în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor, adoptarea actelor normative de punere în aplicare a legii privind sancţiunile pentru încălcările în domeniul prevenirii spălării banilor şi implementarea recomandărilor Comitetului de experţi pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului (MONEYVAL);

Sporirea eforturilor de combatere a crimei organizate, inclusiv a anumitor reţele de organizare a migraţiei ilegale şi de contrabandă de mărfuri în Uniunea Europeană, în cooperare strânsă cu instituţiile Uniunii Europene, statele membre ale Uniunii Europene şi partenerii internaţionali;

Consolidarea eforturilor de combatere a fraudei bancare prin adoptarea strategiei naţionale de recuperare a bunurilor infracţionale şi stabilirea unui mecanism nou şi eficient pentru îngheţarea, sechestrarea, confiscarea şi valorificarea activelor infracţionale.

În plus, Comisia Europeană continuă să menţină pe lista recomandărilor specifice pentru fiecare stat vizat de raport, inclusiv pentru Republica Moldova, îndemnul de a alinia politicile acestora în domeniul vizelor la Lista ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre ale Uniunii Europene, în special în ceea ce ţine de ţările terţe, care prezintă risc de migraţie ilegală sau risc de securitate pentru Uniunea Europeană.

În decursul a 8 ani de funcţionare a regimului fără vize pentru călătoriile de scurtă durată ale cetăţenilor Republicii Moldova, deţinători de paşapoarte biometrice, în spaţiul Schengen, 2.435.082 de moldoveni au beneficiat de regimul respectiv, călătorind în Uniunea Europeană de mai mult de 10,5 milioane de ori.

#vize #UE #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Diferențele uriașe dintre prețurile răsăritei din Ucraina și cele practicate în Republica Moldova riscă să pună la pământ fermierii autohtoni, dacă importurile vor fi liberalizate fără măsuri de protecție. Economistul Iurie Rija avertizează că o diferență de aproximativ doi lei pentru un kilogram poate avea consecințe devastatoare asupra veniturilor agricultorilor, într-o perioadă în care aceștia încearcă să-și valorifice recolta și să-și achite datoriile.

Potrivit datelor comerciale prezentate de economist, răsărita din Ucraina este oferită la prețuri cuprinse între 5.800 și 6.800 de lei pentru o tonă, în timp ce la Bălți prețul ajunge la aproximativ 8.700 de lei, iar la Giurgiulești la 9.400 de lei. În porturile românești Constanța și Galați, cotațiile se situează în jurul valorii de 9.500 de lei pentru o tonă.

Astfel, răsărita ucraineană este nominal cu 22–33% mai ieftină decât cea comercializată la Bălți și cu 28–39% sub prețul de la Giurgiulești. Diferența poate stimula importurile și exercita presiune asupra prețurilor oferite producătorilor moldoveni.

„Diferența de 2 lei per kg e prea mare ca să permitem import și să stricăm prețul”, susține Iurie Rija.

Economistul atrage atenția că o reducere a prețului de comercializare cu numai un leu pentru un kilogram de răsărită înseamnă o pierdere de 100.000 de lei la fiecare 100 de tone vândute. Pentru exploatațiile agricole care comercializează sute sau mii de tone, impactul financiar poate ajunge la milioane de lei.

Rija avertizează că situația ar putea deveni și mai complicată în cazul unei eventuale normalizări a relațiilor dintre Rusia și Ucraina și al reluării activității porturilor din regiune. Într-un asemenea scenariu, condițiile comerciale s-ar putea modifica, însă agricultorii moldoveni care nu vor rezista actualei presiuni asupra prețurilor riscă să dispară de pe piață înainte de o eventuală redresare.

Potrivit economistului, falimentul fermierilor ar avea consecințe și asupra altor sectoare ale economiei. Producătorii agricoli sunt cumpărători importanți de semințe, îngrășăminte, produse fitosanitare, carburanți și utilaje, astfel încât reducerea activității lor ar afecta întregul lanț economic.

În același timp, Rija recunoaște că și industria de procesare are nevoie de materie primă la prețuri competitive pentru a putea funcționa eficient și pentru a concura pe piețele externe. El consideră că interesele agricultorilor, procesatorilor și comercianților nu trebuie tratate ca fiind incompatibile.

„Și procesatorul, și agricultorul, și traderul sunt în aceeași barcă. Ar fi păcat să se certe de la vâsle”, afirmă economistul.

În opinia sa, prelucrarea materiei prime în regim lohn poate reprezenta una dintre soluțiile prin care fabricile să-și utilizeze capacitățile disponibile, fără a afecta în aceeași măsură piața producției agricole autohtone. Totuși, avantajele unor asemenea operațiuni trebuie analizate în funcție de condițiile comerciale concrete.

Economistul a abordat și discuțiile cu privire la prelungirea licențierii importurilor de grâu, porumb și răsărită, organizate cu participarea autorităților și reprezentanților sectorului agricol. Acesta susține că fermierii au venit pregătiți, cu argumente economice și o poziție comună, în timp ce procesatorii de oleaginoase și reprezentanții sectorului zootehnic nu au manifestat aceeași mobilizare la consultările la care a participat.

Rija spune că, deși reprezintă un mediu asociativ care include agricultori, procesatori, traderi și importatori de inputuri agricole, nu a primit din partea procesatorilor solicitări concrete legate de licențierea importurilor de răsărită.

„Cum putem reproșa unui ministru că nu ne-a apărat suficient interesele, dacă noi înșine nu am venit să le argumentăm atunci când ni s-a oferit această posibilitate?”, se întreabă economistul.

Acesta amintește că industria de procesare s-a confruntat în ultimii ani cu dificultăți financiare, inclusiv excluderea unor fabrici de ulei din mecanismele de compensare a costurilor energetice și întârzieri în rambursarea TVA. Potrivit lui Rija, au existat cazuri în care sumele nerecuperate au depășit 80 de milioane de lei, afectând lichiditatea companiilor.

Pe de altă parte, economistul consideră justificate și nemulțumirile agricultorilor, care s-au confruntat cu întârzieri la achitarea producției agricole și probleme de lichiditate.

Declarațiile vin în contextul în care Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a propus, pe 28 octombrie, prelungirea până la 31 decembrie 2026 a regimului de licențiere a importurilor de grâu, porumb și răsărită. Autoritățile argumentează necesitatea măsurii prin scăderea prețurilor de import și dificultățile logistice din regiunea Mării Negre.