Gest unic în Europa o ţară va dona 11% din bugetul său militar Ucrainei

Muntenegru va dona 11% din bugetul său militar Ucrainei, a anunţat luni biroul premierului, conform CNN.

Această donaţie, alături de „primirea a mii de refugiaţi”, arată „determinarea clară a guvernului muntenegrean de a sprijini apărarea ucrainenilor”, se arată în declaraţia biroului premierului muntenegrean Dritan Abazović.

Termenii au fost conveniţi de Abazović şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care au semnat luni o declaraţie comună, potrivit canalului Telegram al lui Zelenski.
„Astăzi, am semnat declaraţia comună, care defineşte domeniile prioritare de cooperare între Ucraina şi Muntenegru în cadrul cursului strategic al ţării noastre de a dobândi statutul de membru deplin al NATO”, a declarat Zelenski în postarea de pe Telegram.

„Sunt recunoscător Muntenegrului pentru sprijinul politic puternic şi ajutorul practic important acordat Ucrainei”, a adăugat el.
Abazović a declarat pe Twitter că Muntenegru „vrea pace”. „De aceea, ne exprimăm sprijinul fără echivoc pentru Ucraina şi poporul său în vederea protejării integrităţii, suveranităţii şi dreptului la o viaţă liberă”, a adăugat Abazović.

#muntenegru #buget #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.