Gest unic în Europa o ţară va dona 11% din bugetul său militar Ucrainei

Muntenegru va dona 11% din bugetul său militar Ucrainei, a anunţat luni biroul premierului, conform CNN.

Această donaţie, alături de „primirea a mii de refugiaţi”, arată „determinarea clară a guvernului muntenegrean de a sprijini apărarea ucrainenilor”, se arată în declaraţia biroului premierului muntenegrean Dritan Abazović.

Termenii au fost conveniţi de Abazović şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care au semnat luni o declaraţie comună, potrivit canalului Telegram al lui Zelenski.
„Astăzi, am semnat declaraţia comună, care defineşte domeniile prioritare de cooperare între Ucraina şi Muntenegru în cadrul cursului strategic al ţării noastre de a dobândi statutul de membru deplin al NATO”, a declarat Zelenski în postarea de pe Telegram.

„Sunt recunoscător Muntenegrului pentru sprijinul politic puternic şi ajutorul practic important acordat Ucrainei”, a adăugat el.
Abazović a declarat pe Twitter că Muntenegru „vrea pace”. „De aceea, ne exprimăm sprijinul fără echivoc pentru Ucraina şi poporul său în vederea protejării integrităţii, suveranităţii şi dreptului la o viaţă liberă”, a adăugat Abazović.

#muntenegru #buget #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.