Rusia a eliminat presa online independentă: cifrele cenzurii

Între 5 şi 11 decembrie, autorităţile au blocat alte 14.800 de site-uri, a denunţat ONG-ul Roskomsvoboda, organizaţie creată în 2012 pentru a monitoriza activitatea de cenzură a autorităţilor pe zona web.

În cele mai multe cazuri, ordinul de închidere a fost emis de o instanţă, la cererea autorităţii de reglementare Rosmkomnadzor, care a închis în medie 4.900 de staţii pe săptămână în 2022.

În 2018, s-a înregistrat un vârf al cenzurii, cu 13.400 de site-uri blocate într-o săptămână, între 23 şi 30 aprilie, iar în aprilie 2021, 18.100 de site-uri au trebuit să fie închise.

În total, 640.000 de site-uri web au fost închise în Rusia prin decizie a autorităţilor, 138.000 de la începutul invaziei Ucrainei, 24 februarie, şi până în august.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cenzura #siteuri #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.