La limita sărăciei! Trei din patru salariați au un venit lunar mai mare de 5000 de lei

12 Dec. 2022, 15:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Dec. 2022, 15:01 // Actual //  bani.md

Aproximativ 3 din 4 salariați (75,8%) din sectorul real al economiei au avut salarii mai mari de 5 mii lei, iar fiecare a patra persoană (24,2%) a avut salariul de până la 5 mii lei, arată datele Biroului Național de Statistică.

Din totalul salariaților, 41,8% au avut salarii mai mici de 7 mii lei, 24,0% au avut salarii cuprinse între 7 și 10 mii lei, 19,1% – între 10 și 15 mii lei, iar 15,1% au avut salarii mai mari de 15 mii lei. Circa 0,3% din salariați au avut salarii de 3500 lei sau mai puțin.

Comparativ cu luna septembrie 2021, s-a micșorat (cu 8,0 puncte procentuale) ponderea salariaților care au salarii mai mici de 4 mii lei, iar ponderea salariaților care au salarii de peste 10 mii de lei s-a mărit cu 7,5 puncte procentuale.

Repartizarea pe activități economice relevă o concentrare a angajaților cu salarii mai mici în activitățile:

tranzacții imobiliare, unde aproximativ fiecare al patrulea salariat (25,8%) are un salariu de până la 4 mii lei, iar 18,0% – au salarii între 4 și 5 mii lei;

activitățile de cazare și alimentație publică, unde 17,1% din salariați au salarii de până la 4 mii lei, iar 23,7% – au salarii între 4 și 5 mii lei;

activități de servicii administrative și activități de servicii suport, unde 18,2% din salariați au salarii de până la 4 mii lei, iar 22,5% – între 4 și 5 mii lei;

artă, activități de recreere și de agrement, unde 19,9% din salariați au salarii de până la 4 mii lei, iar 16,0% – între 4 și 5 mii lei;

agricultură, silvicultură și pescuit, unde 18,9% din salariați au salarii de până la 4 mii lei, iar 16,1% – între 4 și 5 mii lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.