(VIDEO) Noi speranțe pentru femeile care suferă de maladii oncoginecologice. Suportul UNFPA pentru Institutul Oncologic

Echipamente pentru blocul de operație al secției de oncoginecologie și mamologie a Institutului de Oncologie au fost donate de UNFPA – Fondul ONU pentru Populație, cu suportul financiar al Guvernului SUA. Valoarea ajutorului ajunge la 97.000 de dolari.

Suportul este acordat în urma unei analize comprehensive de necesități urgente ale instituțiilor medicale de importanță strategică. Acesta va contribui la reducerea timpului de așteptare a femeilor pentru a fi operate într-o sală de intervenții modernă și va ridica accesul femeilor din Moldova și refugiatelor la servicii de sănătate.

Pe lângă echipamentele medicale, secția a mai primit echipamente necesare și mobilierul medical pentru săli de examinare, săli post-operatorii și de terapie intensivă: paturi speciale, aparat de ventilare, monitor, electrocardiograf, brancarda pentru terapia intensivă defibrilatoare, fotolii ginecologice, frigidere pentru păstrarea medicamentelor, sterilizator.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

„UNFPA – Agenția Națiunilor Unite pentru Sănătatea Reproductivă – suntem încântați să vedem această mobilizare în jurul sănătății reproductive a femeilor în Moldova și ne angajăm să oferim în continuare tot sprijinul necesar Guvernului și Ministerului Sănătății pentru a consolida sistemul de sănătate și a salva femeile de la cancerul reproductiv. Prevenirea și tratarea cancerului este printre prioritățile noastre de top la nivel regional și în Republica Moldova. Am lucrat intens cu partenerii noștri pentru a aborda această boală gravă. Sunt recunoscător să știu că odată cu inaugurarea acestor echipamente în noul bloc operator, se va reduce în jumătate timpul de așteptare pentru intervențiile chirurgicale. Această dotare înseamnă vieți salvate zilnic, mame, bunici, surori, fiice, familii din Republica Moldova, dar și refugiatele ce vin în aici din zonele de război în Ucraina. Aș vrea să mulțumesc partenerii noștri, Ambasada SUA, Ministerul Sănătății, Parlamentul Republicii Moldova pentru această muncă de echipă. Felicit personalul medical și administrația instituției pentru acest pas important în sănătate reproductivă”, declară Nigina Abaszada, UNFPA Moldova Resident Representative.

Echipamentul medical donat este adaptat pentru nevoile fetelor și femeilor cu dizabilități, fapt ce va crește gradul de incluziune și acces la servicii medicale pentru categorii de persoane cu un grad mai sporit de vulnerabilitate.

Institutul Oncologic este instituțiile medicale din țară care sunt dotate de UNFPA și Guvernul SUA cu echipament medical în domeniul sănătății sexuale și reproductive. Astfel, pe parcursul lunilor octombrie-noiembrie, s-a acordat ajutor în valoare de 3,6 milioane de dolari SUA pentru întreg sistemul medical din Republica Moldova.

#echipament #suport #UNFPA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.