Moldova cară vinul cu cisterna, Georgia îl vinde la sticlă! Diferență este de 118 milioane de dolari

22 Nov. 2026, 09:00
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2026, 09:00 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova exportă mai mult vin decât Georgia, însă încasează cu aproape 120 de milioane de dolari mai puțin. În 2025, producătorii moldoveni au livrat peste hotare 98 de milioane de litri de vin, în valoare de 148,3 milioane USD, în timp ce Georgia a exportat doar 90 de milioane de litri, dar a obținut venituri de 266,5 milioane USD. Diferența mare scoate la iveală două modele de business fundamental diferite. Moldova continuă să exporte predominant vin în vrac, în timp ce Georgia mizează aproape exclusiv pe vinul îmbuteliat, potrivit EUROPOLIS.

Deși Moldova a exportat cu opt milioane de litri mai mult decât Georgia, valoarea livrărilor sale a fost cu 118,2 milioane USD mai mică. Raportat la volumul total, un litru de vin moldovenesc exportat a generat, în medie, aproximativ 1,51 USD, în timp ce vinul georgian a adus circa 2,96 USD pe litru, aproape dublu.

Explicația principală se regăsește în structura exporturilor. Aproximativ 63% din vinul moldovenesc este livrat în vrac, comparativ cu numai 0,5% în cazul Georgiei. Această diferență influențează puternic valoarea medie a exporturilor și capacitatea producătorilor de a valorifica vinul sub propriile branduri.

Un exemplu este piața din Belarus, unde Republica Moldova a exportat anul trecut 31,9 milioane de litri de vin, dintre care 98% în vrac, la un preț mediu de numai 0,78 USD pe litru. În schimb, Georgia a livrat în Belarus 2,9 milioane de litri, la un preț mediu de 2,85 USD pe litru.

Diferențe importante se observă și pe piața Uniunii Europene, cu excepția României. Moldova a exportat 18,2 milioane de litri, la un preț mediu de 1,77 USD pe litru, în timp ce Georgia a vândut 11 milioane de litri, la un preț de 3,23 USD pe litru. Circa 40% din volumul exportat de Moldova către aceste piețe a fost vin în vrac, față de numai 4% în cazul Georgiei.

România reprezintă o piață importantă pentru vinurile moldovenești. Exporturile au însumat 15,6 milioane de litri, la un preț mediu de 2,78 USD pe litru, cu o pondere a vinului în vrac de 28%. În comparație, Georgia a livrat în România doar aproximativ 10.000 de litri.

Analiza arată că, în ultimii opt ani, vinul moldovenesc îmbuteliat a recuperat o parte considerabilă din decalajul de preț față de cel georgian. Dacă anterior prețul reprezenta aproximativ 60% din nivelul Georgiei, în prezent raportul a ajuns la 93%. Totuși, această medie este influențată puternic de piața românească, unde vinurile îmbuteliate din Moldova sunt comercializate la prețuri de export mai ridicate.

Cele două țări au și orientări comerciale diferite. Republica Moldova obține 51% din valoarea exporturilor de vin de pe piața Uniunii Europene și 20% din țările CSI. În cazul Georgiei, Uniunea Europeană reprezintă doar 13%, în timp ce piețele CSI generează 72% din valoarea exporturilor.

Rusia rămâne o piață majoră pentru vinurile georgiene, care au ajuns în 2025 la 60,8 milioane de litri, la un preț mediu de 2,81 USD pe litru. Moldova a exportat pe această piață 1,1 milioane de litri, la un preț mediu de 2,03 USD pe litru.

Diferențele au și o explicație istorică. În 2006, Rusia a impus embargouri asupra vinurilor din ambele țări. Georgia a revenit pe piața rusă în 2013, în timp ce Republica Moldova s-a confruntat cu un nou embargo și a fost nevoită să își reorienteze exporturile către alte destinații.

Astfel, ponderea Uniunii Europene în valoarea exporturilor moldovenești de vin a crescut de la 32% în 2017 la 51% în 2025, reducând dependența de piețele tradiționale din est.

Cu toate acestea, diversificarea piețelor nu a fost însoțită de o transformare completă a modelului de export. Moldova continuă să livreze cantități importante de vin în vrac, o parte fiind ulterior îmbuteliată și comercializată în alte țări sub brandurile cumpărătorilor.

21 Nov. 2026, 15:35
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
21 Nov. 2026, 15:35 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Transferurile de bani ale moldovenilor aflați peste hotare au înregistrat o creștere de peste 24%, însă avansul spectaculos ar putea ascunde și un fenomen mai puțin vizibil: mutarea banilor din canalele informale de transfer în sistemul bancar. Explicația a fost oferită de guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, într-un interviu pentru HotNews.ro.

Potrivit șefei BNM, remitențele continuă să reprezinte un motor important al consumului din Republica Moldova, alături de creșterea salariilor și de extinderea creditării. Banii trimiși de moldovenii din diaspora ajung în mare parte în consum, contribuind la menținerea unei cereri interne puternice, chiar și în condițiile majorării prețurilor și dobânzilor.

Guvernatoarea atrage însă atenția că majorarea cu peste 24% a transferurilor înregistrate oficial nu înseamnă neapărat că moldovenii de peste hotare au început să trimită cu un sfert mai mulți bani acasă.

Anca Dragu explică faptul că, în urmă cu aproximativ un an și jumătate, transferul unei sume de 1.000 de euro putea costa între 20 și 50 de euro, în timp ce în prezent comisionul poate ajunge la aproximativ un euro.

Reducerea spectaculoasă a costurilor ar fi putut determina diaspora să renunțe la metodele informale de transmitere a banilor în favoarea transferurilor bancare. Astfel, o parte din creșterea înregistrată în statistici ar putea reprezenta bani care circulau și anterior, dar care nu erau vizibili în sistemul financiar oficial.

Guvernatoarea subliniază că aceasta este deocamdată o ipoteză, nu o concluzie confirmată printr-o analiză.

Evoluția remitențelor are și implicații pentru inflație. Potrivit Ancăi Dragu, banii trimiși din străinătate susțin consumul populației, iar cererea internă puternică reprezintă unul dintre factorii luați în calcul de BNM la adoptarea deciziilor de politică monetară.