Mongolia vrea să scape de dependenţa de Rusia şi încearcă să strângă relaţiile cu Australia

Mongolia încearcă să „diversifice” sectorul gazelor pentru a scăpa de dependenţa de vecinul rus şi anunţă că vrea să strângă relaţiile cu alte ţări, precum Australia.

Mongolia cumpără aproape toate gazele naturale din Rusia, iar vicepremierul ţării susţine că poziţia de ţară fără ieşire la mare provoacă „o mulţime de probleme”.

Sainbuyan Amarsaikhan a declarat pentru Sky News că, deşi sursele ruseşti sunt importante pentru a asigura „o aprovizionare continuă la un preţ rezonabil şi o livrare la timp”, ţara caută să îşi „diversifice” sectorul gazelor şi economia în general „cât mai repede posibil”.

El a adăugat că Mongolia se uită la ţări precum Australia pentru a „consolida cooperarea”.

Mongolia este o mare naţiune fără ieşire la mare, situată între China şi Rusia.

Geografia sa, trecutul comunist şi legăturile istorice cu China au făcut din Mongolia o ţară foarte dependentă de cei doi vecini puternici în ceea ce priveşte comerţul şi aprovizionarea.

#mongolia #gaz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pragul alegerilor parlamentare din 2025, spațiul informațional al Republicii Moldova devine tot mai tensionat, iar influența rețelelor sociale crește semnificativ. Declarația a fost făcut de Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, într-un interviu pentru grupul de presă REALITATEA.

[bzplayer mp4=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” youtube=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” muted=”false” thumbnails=”true”]

Potrivit expertului, manipularea opiniei publice prin intermediul Telegram, TikTok și al influencerilor devine tot mai vizibilă, iar provocarea majoră pentru societate este lipsa de gândire critică și de educație media.

„Ca de obicei, înainte de alegeri, situația din spațiul informațional devine mai tensionată, pentru că există încercări ale unor forțe politice de a influența piața media”, afirmă Macovei.

Acesta subliniază că în prezent manipularea are loc mai mult prin rețele sociale și platforme online decât prin canalele media tradiționale.

„Consiliul Audiovizualului își face bine treaba, dar internetul și rețelele sociale nu sunt reglementate, iar orice tentativă de reglementare întâmpină o opoziție puternică”, adaugă el.

Macovei atrage atenția asupra rolului sporit al platformelor Telegram și TikTok. În ceea ce privește mesajele de propagandă, expertul menționează narațiunile repetate privind „militarizarea țării” și presupusa intenție de implicare a Moldovei în războiul din Ucraina împotriva Rusiei.

De asemenea, persistă miturile vechi despre „străinii care ar cumpăra terenurile moldovenești”, vehiculate la fiecare campanie electorală din ultimii ani.

Macovei afirmă că aproximativ 85% din campaniile de dezinformare sunt coordonate:

„Un narativ apare inițial pe un site anonim, este preluat de mass-media tradițională și amplificat de influenceri, ajungând astfel la sute de mii sau chiar milioane de oameni.”

Potrivit directorului API, cea mai mare problemă rămâne respingerea informațiilor verificate de către cetățeni: