Șeful CIA: Regimul Putin nu este în pericol pentru moment

Directorul CIA, William Burns, este de acord că războiul împotriva Ucrainei a fost un eșec strategic pentru Federația Rusă însă, chiar și așa, regimul lui Vladimir Putin nu este în prezent în pericol.

„Armata rusă a avut rezultate slabe și a suferit pierderi uriașe. Economia rusă a suferit daune pe termen lung. O mare parte din progresul realizat de clasa de mijloc rusă în ultimii 30 de ani este distrus”, a analizat Burns situația într-un interviu acordat PBS . „Cred că reputația Rusiei este foarte subminată și slăbiciunile sale scoase la iveală. De asemenea, populația rusă pare să fie din ce în ce mai preocupată de costul războiului”.

Șeful CIA a amintit și de mobilizarea din Federației Ruse, după anunțul căreia mai mulți cetățeni au fugit din țară.

Toate acestea arată că Putin are o mulțime de probleme. Cu toate acestea, în momentul de față nu reprezintă nicio amenințare la adresa puterii sale: „În opinia sa, el a creat un regim autoritar foarte sigur și represiv”.

În același timp, Burns nu a ignorat faptul că printre ruși, anxietatea față de război este în continuare în creștere, iar economia rusă continuă să sufere pierderi, care vor afecta ulterior viitorul cetățenilor Federației Ruse.

Fostul premier rus Mihail Kasianov: „Soarta regimului este decisă”

În ultimele luni, mass-media rusă și occidentală au scris destul de des că poziția lui Vladimir Putin a slăbit după o serie de eșecuri ale armatei ruse în Ucraina. Potrivit fostului prim-ministru al Rusiei Mihail Kasianov (2000-2004), influența politică a șefului Kremlinului a scăzut semnificativ, ceea ce va duce cu siguranță la pierderea puterii în următorul an și jumătate.

Kasianov a declarat într-un interviu pentru Bild că termenul limită pentru ca Putin să dețină președinția este martie 2024, adică până la următoarele alegeri. Există însă o opțiune, potrivit căreia autocratul de la Kremlin își va depune mandatul mult mai devreme, în șase luni.

Potrivit fostului premier, Putin își poate părăsi postul și înainte de încheierea mandatului prezidențial, dacă Rusia va fi învinsă în Ucraina. Apoi funcția sa va fi ocupată temporar de prim-ministru, care va fi obligat să organizeze alegeri prezidențiale extraordinare în următoarele trei luni.Kasianov este sigur că, în cazul unui astfel de scenariu, Putin se va pregăti din timp și va numi persoana „necesară” ca prim-ministru.

O altă opțiune este încheierea mandatului prezidențial al lui Putin în martie 2024 și plecarea lui automată de la putere. Fostul prim ministru este convins că acest lucru se va întâmpla cu siguranță, întrucât regimul actual se prăbușește deja din interior și nu este viabil în viitor.

„Această situație este inevitabilă. Regimul deja se estompează. Prin urmare, soarta regimului este decisă în avans – este o chestiune de timp: va fi în șase luni, un an sau un an și jumătate ”, a spus Kasianov.

#regim #Moscova #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE), Dan Pîrșan, a lansat un atac la adresa fostei șefe a companiei Electroca, Corina Popescu, al cărei nume este vehiculat pentru funcția de ministru al Energiei în viitorul Executiv de la București.

Într-o postare publică, Pîrșan susține că Popescu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții-cheie în sectorul energetic, inclusiv cele de secretar de stat în Ministerul Energiei, director general al Transelectrica și director general al Electrica.

Acesta readuce în atenție episodul din mai 2022, când Corina Popescu a fost revocată din funcția de director general al Electrica înainte de expirarea mandatului. Potrivit lui Pîrșan, compania a anunțat inițial o compensație de aproximativ 400.000 de euro, însă raportările ulterioare ar fi indicat că suma totală acordată pentru încetarea anticipată a contractului de mandat s-a ridicat la circa 3,42 milioane de lei brut, echivalentul a aproximativ 680.000 de euro.
„Adică exact rețeta românească: pleci înainte de termen, dar nu pleci supărat. Pleci cu sute de mii de euro”, a afirmat liderul APCE.

În opinia sa, cazul ridică semne de întrebare privind responsabilitatea publică și mecanismele de verificare a eventualelor conflicte de interese în sectorul energetic, în contextul în care foști manageri și demnitari revin frecvent în poziții de influență în companii de stat, instituții publice sau firme de consultanță.

Pîrșan a declarat că România are nevoie de „energie, nu de uși rotative pentru protejații sistemului” și și-a exprimat speranța că discuțiile privind eventualele numiri în noul Guvern vor fi analizate atent.

Corina Popescu nu a comentat deocamdată public acuzațiile formulate de președintele APCE. Postarea reprezintă poziția autorului și nu conține concluzii ale unor instituții de control privind existența unor conflicte de interese sau încălcări ale legislației.