Rezultatele studiului „Cunoștințe, atitudini și comportamente în domeniul antreprenoriatului social din Moldova”

20 Dec. 2022, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
20 Dec. 2022, 11:35 // Actual //  MD Bani

Organizația Keystone Moldova a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, rezultatele studiului sociologic „Cunoștințe, atitudini și comportamente în domeniul antreprenoriatului social din Republica Moldova”. Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Valorificarea potențialului organizațiilor societății civile de a promova și de a dezvolta antreprenoriatul social în Republica Moldova”.

Rezultatele studiului arată că conceptul de antreprenoriat social nu este cunoscut și înțeles pe deplin de populația țării noastre, dar nici de funcționarii instituțiilor de stat.

„Cercetarea a scos în evidență faptul că nivelul de cunoștințe al populației generale despre antreprenoriat social este foarte redus. Peste 60% dintre respondenți nu au auzit despre antreprenoriatul social. Doar 2% dintre cei chestionați și-au amintit denumirea unei întreprinderi sociale” , a declarat directoarea executivă Keystone Moldova, Ludmila Malcoci, în cadrul conferinței de presă.

În general, populația are o atitudine pozitivă față de întreprinderile sociale.

„Dacă ne referim la atitudini, vreau să menționez că atitudinea populației generale față de întreprinderile sociale sunt pozitive. Marea majoritate a populației este de acord sau total de acord cu faptul că întreprinderile sociale sunt foarte necesare și sunt benefice, rezolvă probleme stringente care deseori sunt ignorate de către Guvern și autoritățile publice locale; contribuie la angajarea în câmpul muncii a programelor defavorizate, la reducerea dependenței persoanelor defavorizate de ajutoarele sociale”, a adăugat directoarea executivă a Keystone.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

De asemenea, studiul arată că conceptul de antreprenoriat social este slab cunoscut și de către reprezentanții APL, deoarece majoritatea dintre ei nu pot să-l definească. Nivelul de colaborare  dintre APL și antreprenorii sociali este destul de scăzut – ⅔dintre reprezentanții APL nu cunosc nici un antreprenor social. De asemenea, reprezentanții APL nu dețin informații cu privire la politicile publice, politicile fiscale sau la cadrul normativ din domeniul antreprenoriatului social.

Experții în domeniul antreprenoriatului social au punctat aspectele care fac dificilă activitatea întreprinderilor sociale: lacune în legislația din domeniu, mediatizare slabă și insuficientă, politici publice/fiscale neatractive, imposibilitatea întreprinderilor sociale de a contracta credite de la instituțiile bancare, etc. Experții au menționat importanța promovării conceptului de responsabilitate socială în rândul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, inclusiv prin dezvoltarea de parteneriate.

Cercetarea a fost efectuată în perioada iulie-septembrie 2022. Cercetarea  este comprehensivă  și a fost realizată pe un eșantion de 1142 populație generală, 109 consumatori ai întreprinderilor sociale, 106 OSC-uri neimplicate în antreprenoriat social,  109 reprezentanți ai întreprinderilor mici și mijlocii, 105 reprezentanți ai autorităților publice.

Proiectul „Valorificarea potențialului organizațiilor societății civile de a promova și de a dezvolta antreprenoriatul social în Republica Moldova” este finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat de Suedia și implementat în parteneriat cu Fundația Est-Europeană, centrul Contact și Keystone Moldova. Proiectul contribuie la crearea unui ecosistem favorabil dezvoltării antreprenoriatului social în Republica Moldova.

Raportul privind rezultatele studiului „Cunoștințe, atitudini și comportamente în domeniul antreprenoriatului social din Republica Moldova” poate fi accesat AICI.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Suediei. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în R. Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, realizat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Contact și Keystone Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

23 Sept. 2026, 16:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Sept. 2026, 16:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Energocom a depus astăzi la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) o cerere privind ajustarea prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale anumitor categorii de consumatori finali. Solicitarea vine pe fondul scumpirii puternice a gazelor pe piața europeană și al acumulării unor devieri tarifare negative. Tariful solicitat pentru consumatorii casnici este de 26,24 lei fără TVA, cu 29,3% mai mult față de 20,30 lei tariful actual.

Potrivit companiei, documentul depus reprezintă deocamdată o propunere tarifară, iar decizia privind aprobarea, modificarea sau respingerea acesteia aparține exclusiv ANRE, după examinarea calculelor și documentelor justificative.

Energocom explică necesitatea revizuirii prețurilor prin creșterea costurilor de achiziție a gazelor. De la precedenta solicitare de ajustare, depusă la 15 iulie 2026, prețurile de pe piața europeană a gazelor au crescut cu 42,15%.

Compania pune această evoluție pe seama intensificării tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, reducerii livrărilor de gaz natural lichefiat, nivelului scăzut al stocurilor europene, concurenței cu piețele asiatice pentru volumele disponibile și incertitudinilor privind aprovizionarea în sezonul rece.

La stabilirea prețurilor reglementate aflate în prezent în vigoare, pentru perioada august–decembrie 2026 a fost luat în calcul un preț mediu de achiziție de aproximativ 56,25 euro/MWh. Între timp, cotațiile europene de referință TTF au depășit pragul de 75 euro/MWh.

Diferența înseamnă că Energocom ajunge să cumpere gazele la prețuri mai mari decât cele luate în calcul la stabilirea actualului tarif. În consecință, furnizorul acumulează devieri tarifare negative și susține că este obligat de legislație să solicite ANRE revizuirea prețurilor reglementate.