Certificatele eliberate pentru produsele agroalimentare vor fi recunoscute pe piața europeană

Certificatele eliberate pentru produsele agroalimentare vor fi recunoscute pe piața europeană, iar exportul producției ecologice în UE va fi facilitat. În cadrul ședinței de astăzi, Executivul a aprobat proiectul Legii privind producția agroalimentară ecologică și etichetarea produselor ecologice.

„Noile prevederi vor contribui la buna funcționare a pieței interne, asigurarea concurenței loiale și sporirea încrederii cetățenilor în produsele etichetate drept ecologice”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

De asemenea, documentul prevede recunoașterea la nivel internațional a organismelor de control din Republica Moldova. Astfel, producătorii locali vor putea să-și exporte produsele în UE cu mențiunea „ecologic”. În același timp, organismele de certificare internaționale, acreditate în UE, nu vor mai fi obligate să se acrediteze și în țara noastră. Aceasta va permite producătorilor să acceseze subvenții, chiar dacă își certifică producția la autoritățile internaționale. Până în prezent, de subvenții beneficiau doar producătorii care depuneau dosarele la autoritățile naționale.

Proiectul stabilește și normele aplicabile producției ecologice. Astfel, nu este permisă utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri), fertilizanților pentru sol și altor produse interzise în agricultura eco. Produsele etichetate ca fiind ecologice vor conține cel puțin 95% de ingrediente bio. Pentru a avea astfel de produse, agricultorii vor folosi doar semințele obținute prin metode organice, iar ulterior produsele eco vor fi păstrate separat de cele neecologice.

Totodată, legea instituie un sistem de supraveghere în domeniul agriculturii ecologice și stabilește atribuțiile autorităților competente. Pentru asigurarea unui control mai riguros, în procesul de certificare este inclusă Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor. De asemenea, documentul stabilește modelul unic pentru certificatele care vor fi eliberate producătorilor.

În prezent, în Republica Moldova activează 150 de companii specializate în cultivarea produselor ecologice.

#produse agroalimentare #certificare #eco #producatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.