Salarii la stat de peste 26 mii de lei! Majorarea intră în vigoare din 1 ianuarie 2023

Miniștrii ar urma să beneficieze de salarii mai mari de anul viitor, potrivit modificărilor care urmează să intre în vigoare de la începutul lui 2023.

„Pentru persoanele cu demnitate publică care se atribuie la valoarea de referință 1400 lei s-a atribuit o nouă valoare de referință generală 1900 și în funcție de fiecare funcționar în parte va avea corespunzător o majorarea de salariu. Adică pentru un ministru salariul se va calcula la valoarea de referință înmulțit cu coeficientul grilei de salarizare din anul 2018”, a declarat pentru BANI.MD, Secretarul de stat de la Ministerul Finanțelor, Vladimir Arachelov.

Astfel, potrivit calculelor (Valoarea de referință)1900 lei X 13,94 (Coeficientul de salarizare) = 26486 lei – salariul unui ministru.

„Pentru că miniștri nu primesc salarii în plic, cum se întâmpla anterior și pentru că eu cred că un ministru, președinte, deputat trebuie să primească un salariu care să fie corespunzător cu complexitatea și responsabilitatea muncii. Acum am în jur de 15 000 și jumătate, iar anul viitor probabil va fi peste douăzeci de mii”, declara anterior, ministrul Muncii, Marcel Spatari.

Totodată, anul viitor vor crește salariile în sumă fixă pentru toți. Este vorba de 1300 de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miniștri #majorare #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul președinte american Donald Trump a lansat un nou atac economic la adresa Uniunii Europene, cerând statelor membre să cumpere energie din SUA în valoare de 350 miliarde de dolari – o sumă care depășește capacitatea totală de export a Statelor Unite în domeniul energetic și echivalează cu întreaga valoare a exporturilor SUA către UE într-un an, scrie Politico.

Declarația a fost făcută în contextul refuzului lui Trump de a accepta propunerea Comisiei Europene privind eliminarea reciprocă a tarifelor pentru bunurile industriale. În schimb, el a condiționat relaxarea tarifelor de achiziții masive de energie: „Deficitul comercial cu UE este de 350 miliarde de dolari și trebuie să dispară rapid. Un mod simplu și rapid este ca ei să ne cumpere resursele energetice… Putem scăpa de acest deficit într-o săptămână.”

Întrebat dacă oferta europeană privind eliminarea taxelor industriale este suficientă pentru a renunța la taxa de 20% asupra importurilor din UE, Trump a răspuns sec: „Nu, nu este suficient.”

Totuși, potrivit Biroului de Analiză Economică al SUA, deficitul real de bunuri al Statelor Unite în comerțul cu Uniunea Europeană în 2024 a fost de 235,6 miliarde dolari, nu 350 miliarde. În același an, exporturile americane de energie (petrol și gaze) către UE au însumat doar 81,1 miliarde de dolari – de 4,3 ori mai puțin decât solicită Trump.

Mai mult, valoarea totală a exporturilor de energie ale SUA către întreaga lume în 2024 a fost de 315 miliarde dolari, conform datelor oficiale – ceea ce face cererea lui Trump nerealistă din punct de vedere logistic și economic.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE este pregătită pentru un acord echitabil, dar a avertizat că blocul comunitar își va apăra interesele prin măsuri de retorsiune dacă Trump impune tarife unilaterale. UE pregătește deja o listă de mărfuri americane care vor fi taxate cu 25%, ca reacție la taxele impuse anterior de SUA asupra importurilor de oțel și aluminiu.

Trump a mai cerut în trecut creșterea importurilor europene de gaz natural lichefiat (GNL) din SUA, dar, potrivit unor surse europene citate de Politico, Washingtonul nu a demonstrat real interes pentru negocieri concrete, blocând discuțiile la nivel birocratic.

Interesant este că suma de 350 miliarde de dolari nu apare pentru prima dată în retorica lui Trump – el a invocat aceeași cifră atunci când a afirmat că SUA au oferit ajutor Ucrainei în această valoare, deși datele oficiale arată că asistența totală americană pentru Ucraina s-a ridicat la aproximativ 125,5 miliarde de dolari.

Declarațiile lui Trump vin pe fondul intensificării poziționărilor comerciale și geopolitice ale SUA înaintea alegerilor prezidențiale din toamnă, unde fostul lider republican își propune revenirea la Casa Albă cu o agendă economică agresivă și protecționistă.