Lovitură pentru Putin! Prețul gazelor naturale s-a prăbușit, ajungând la valorile dinaintea războiului din Ucraina

Preţurile gazelor naturale au scăzut în această săptămână în Europa la niveluri nemaivăzute de înainte de invazia Rusiei în Ucraina, transmite CNBC.

Contractele futures pentru gaze naturale pe termen de o lună, pe Title Transfer Facility din Olanda, contractul de referinţă în Europa, au scăzut în ultimele săptămâni până la sub 77 de euro (81,91 dolari) pe megawat oră, un nivel nemaivăzut din februarie – înainte de începerea războiului din Ucraina.

Joi, aceste contracte au fost tranzacţionate la aproximativ 81,5 euro.

La apogeul lor atins în august, preţurile gazelor europene au depăşit 345 de euro/MWh, deoarece restrângerea exporturilor de gaze naturale ale Rusiei către restul continentului, ca răspuns la sancţiunile punitive ale UE şi temperaturile ridicate din timpul verii, au condus la creşterea cererii şi reducerea ofertei.

Creşterea preţurilor a făcut ca facturile pentru energie ale gospodăriilor să crească şi au alimentat o criză a costului vieţii în mare parte a continentului.

Cu toate acestea, vremea neobişnuit de caldă în mare parte din nord-vestul Europei a redus cererea de încălzire şi a permis continentului să-şi reînnoiască stocurile de gaze în urma reducerilor din timpul mai multor perioade de frig din ultimele luni.
Goldman Sachs a anticipat în noiembrie o scădere bruscă a preţurilor gazelor în Europa în lunile următoare, deoarece ţările au câştigat temporar un avantaj asupra problemelor de aprovizionare.

”De regulă, o creştere sau o scădere a preţurilor gazelor cu 100 de euro pe MWh modifică costul gazelor pentru economia zonei euro, la consumul de gaze din 2021, cu o sumă egală cu aproape 3% din PIB, odată ce gospodăriile şi consumatorii trebuie să suporte costurile totale ale modificării preţurilor la gaze”, a explicat economistul şef al Berenberg, Holger Schmieding, într-o notă luna trecută.

#gaz #pret #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija avertizează că, începând cu anul 2024, Republica Moldova s-a confruntat cu o invazie de zahăr alb ieftin provenit în special din Serbia și din Uniunea Europeană, fenomen care a pus sub presiune severă producătorii locali. Dacă până în 2023 importurile se mențineau la un nivel modest, de circa 12–13 mii tone anual, în 2024 acestea au explodat la peste 32 mii tone, iar în primele nouă luni din 2025 s-au ridicat deja la 34 mii tone – mai mult decât în tot anul precedent.

Valoarea totală a importurilor s-a dublat, de la circa 200 milioane lei în 2023 la peste 420 milioane lei în 2024 și aproape 450 milioane lei în primele nouă luni din 2025. Serbia, care anterior nu figura printre furnizorii de zahăr ai Moldovei, a ajuns să dețină peste jumătate din piața importurilor. Zahărul sârbesc, susținut de subvenții de stat, a fost livrat la un preț mediu de 14 lei/kg, față de 18 lei/kg pentru produsul local, adică cu 20–25% mai ieftin decât costul de producție intern.

Fără taxe vamale datorită regimului CEFTA, zahărul din Serbia a devenit principalul factor al presiunii asupra producătorilor autohtoni. În paralel, pe piață au intrat cantități tot mai mari și din Uniunea Europeană, în special din Lituania și Germania, la prețuri chiar mai mici, între 11 și 13 lei/kg. Începând cu 2025, contingentul preferențial acordat UE pentru zahăr a fost majorat la 9.000 tone pe an fără taxe vamale, ceea ce a facilitat intrarea produselor europene pe piața moldovenească. Situația a determinat chiar și producătorii locali să importe pentru a acoperi cererea internă. Südzucker Moldova a adus în 2024 peste 16 mii tone, iar în 2025 alte 13 mii tone, în mare parte din Serbia.

Un nou jucător, Sugar Bridge SRL, a devenit liderul importurilor în 2025, cu aproape 16 mii tone, 90% provenind din Serbia. În consecință, o parte semnificativă a pieței a fost acoperită cu zahăr importat, inclusiv de către fabricile locale. În fața acestor evoluții, Guvernul a decis să intervină. Începând cu 8 octombrie 2025, pentru o perioadă de 200 de zile, a fost suspendat regimul de liber schimb pentru Serbia, fiind reintroduse taxele vamale: 10% pentru primele 1.000 tone și 75% pentru restul. Măsura are scopul de a reechilibra piața și de a proteja producătorii autohtoni, fără a majora semnificativ prețurile pentru consumatori.

Autoritățile susțin că noile cote de import duty-free din UE și o recoltă mai bună în 2025 vor asigura suficient zahăr pentru piața internă. În 2024, seceta a redus drastic producția locală, la doar 28 mii tone – echivalentul a 30% din necesarul intern. În 2025, condițiile meteo mai favorabile au permis o recoltă mai bună, estimată la 78 mii tone, suficientă pentru a acoperi consumul intern. Cu toate acestea, economistul avertizează că riscurile nu au dispărut.

Ploile și eventualele înghețuri ar putea reduce randamentul sub 40 tone/ha și calitatea sfeclei, afectând producția de zahăr. În aceste condiții, importurile din Uniunea Europeană vor continua să joace un rol important pentru echilibrarea pieței. Iurie Rija consideră că intervenția guvernului a fost inevitabilă și justificată: fără protecție tarifară, industria națională a zahărului risca să fie înlocuită complet de importuri subvenționate, punând în pericol investiții de peste 130 milioane euro și circa 3.000 de locuri de muncă din mediul rural. Totuși, avertizează el, dacă recolta nu va atinge nivelul prognozat, dependența de importuri ar putea reveni, iar echilibrul între protejarea producătorilor și menținerea prețurilor accesibile pentru populație va rămâne o provocare majoră pentru autorități.