Războiul lui Putin lovește masiv economia țării: Căderea Rusiei ca putere mondială energetică

După 10 luni de la începutul războiului din Ucraina declanșat de Vladimir Putin, izolarea Rusiei de pe piețele globale provoacă căderea economiei și distrugerea statutului de superputere mondială energetică.

Fondul Monetar Internațional estimează că PIB-ul Rusiei va scădea cu 6% în 2022, iar exporturile de gaze ale Moscovei au scăzut cu 46% comparativ cu 2021, în timp ce pierderile provenite din scăderea producției de petrol din 2023, vor depăși 1 miliard de dolari lunar.

Rusia a suferit ”pierderi directe” de miliarde de dolari din cauza sancțiunilor occidentale, iar excedentul său a scăzut cu 137 de miliarde de ruble (2,1 miliarde de dolari) până în august, conform unei analize Bloomberg, citată de Business Insider.

Izolarea Rusiei de Occident este un dezastru pentru sănătatea economiei sale pe termen lung, au susținut experții financiari. Izolarea comercială limitează ceea ce Rusia poate importa, ceea ce face producția mai scumpă. De asemenea, producția și exporturile de gaze naturale și petrol ale Rusiei vor scădea dramatic începând cu 2023, ducând la pierderea statutului său de putere mondială energetică.

De când a absorbit primele lovituri ale sancțiunilor occidentale, Rusia a ripostat în mare parte prin închiderea afacerilor cu Occidentul, făcând comerț exclusiv cu țări „prietenoase” și susținând parteneriate cu națiuni care pot suporta să facă afaceri cu un stat paria.

A avut un oarecare succes în a semăna haos prin armonizarea comerțului cu energie, oprind recent fluxurile de gaze către conducta cheie Nord Stream 1 din Europa, în timp ce și-a vândut proviziile de combustibil rămase către clienți precum China și India.

Vânzările de energie către aceste două țări au adus Rusiei peste 24 de miliarde de dolari doar în primele trei luni de război.

Dar, sub demonstrația sfidătoare de rezistență a lui Putin, apar semnele că ”Rusia va plăti un preț mare pentru izolare pe termen lung”, potrivit lui Yuri Gorodnichenko, economist la UC Berkeley.

„Ceea ce și-a propus Rusia este o rețetă pentru stagnarea pe termen lung”, a spus Gorodnichenko, arătând către alte națiuni izolate cu cele mai slabe economii ale lumii, în special Coreea de Nord, Afganistan și Cuba.

„Ceea ce se întâmplă este că izolaționismul reduce numărul de produse pe care Rusia le poate cumpăra”, a spus Jay Zagorsky, profesor la Universitatea din Boston. „Poate cumpăra doar produse agricole indiene, poate cumpăra doar produse manufacturate chinezești, așa ceva. Și când te limitezi la o anumită țară, adesea ajungi să nu obții cea mai înaltă calitate sau cel mai bun preț”.
Pierderi masive ale Rusiei din scăderea exporturilor de petrol și gaze

Aceasta înseamnă că interdicția Rusiei de plată a dolarului american „neprietenos” – care reprezintă 88% din tranzacțiile valutare globale – este o barieră uriașă, permițând vânzătorilor să perceapă o primă și să facă importurile mai scumpe.

De la război, comerțul cu țările care sancționează a scăzut cu 60%, iar comerțul cu țările care nu sancționează a scăzut cu 40%, a subliniat economistul Paul Krugman într-un articol recent, citând date de la Institutul Peterson pentru Economie Internațională.

Anul trecut, vânzările de petrol și gaze au reprezentat 45% din PIB-ul Rusiei, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Incapacitatea de a investi în tehnologiile avansate va fi un obstacol major în calea dominației Rusiei pe piața energiei în viitor, mai ales că Europa, aflată în lipsă de energie, plătește miliarde pentru a crește producția în următorul deceniu.

#razboi #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.

#contributii #pensionari #angajati