După 10 luni de la începutul războiului din Ucraina declanșat de Vladimir Putin, izolarea Rusiei de pe piețele globale provoacă căderea economiei și distrugerea statutului de superputere mondială energetică.

Fondul Monetar Internațional estimează că PIB-ul Rusiei va scădea cu 6% în 2022, iar exporturile de gaze ale Moscovei au scăzut cu 46% comparativ cu 2021, în timp ce pierderile provenite din scăderea producției de petrol din 2023, vor depăși 1 miliard de dolari lunar.

Rusia a suferit ”pierderi directe” de miliarde de dolari din cauza sancțiunilor occidentale, iar excedentul său a scăzut cu 137 de miliarde de ruble (2,1 miliarde de dolari) până în august, conform unei analize Bloomberg, citată de Business Insider.

Izolarea Rusiei de Occident este un dezastru pentru sănătatea economiei sale pe termen lung, au susținut experții financiari. Izolarea comercială limitează ceea ce Rusia poate importa, ceea ce face producția mai scumpă. De asemenea, producția și exporturile de gaze naturale și petrol ale Rusiei vor scădea dramatic începând cu 2023, ducând la pierderea statutului său de putere mondială energetică.

De când a absorbit primele lovituri ale sancțiunilor occidentale, Rusia a ripostat în mare parte prin închiderea afacerilor cu Occidentul, făcând comerț exclusiv cu țări „prietenoase” și susținând parteneriate cu națiuni care pot suporta să facă afaceri cu un stat paria.

A avut un oarecare succes în a semăna haos prin armonizarea comerțului cu energie, oprind recent fluxurile de gaze către conducta cheie Nord Stream 1 din Europa, în timp ce și-a vândut proviziile de combustibil rămase către clienți precum China și India.

Vânzările de energie către aceste două țări au adus Rusiei peste 24 de miliarde de dolari doar în primele trei luni de război.

Dar, sub demonstrația sfidătoare de rezistență a lui Putin, apar semnele că ”Rusia va plăti un preț mare pentru izolare pe termen lung”, potrivit lui Yuri Gorodnichenko, economist la UC Berkeley.

„Ceea ce și-a propus Rusia este o rețetă pentru stagnarea pe termen lung”, a spus Gorodnichenko, arătând către alte națiuni izolate cu cele mai slabe economii ale lumii, în special Coreea de Nord, Afganistan și Cuba.

„Ceea ce se întâmplă este că izolaționismul reduce numărul de produse pe care Rusia le poate cumpăra”, a spus Jay Zagorsky, profesor la Universitatea din Boston. „Poate cumpăra doar produse agricole indiene, poate cumpăra doar produse manufacturate chinezești, așa ceva. Și când te limitezi la o anumită țară, adesea ajungi să nu obții cea mai înaltă calitate sau cel mai bun preț”.
Pierderi masive ale Rusiei din scăderea exporturilor de petrol și gaze

Aceasta înseamnă că interdicția Rusiei de plată a dolarului american „neprietenos” – care reprezintă 88% din tranzacțiile valutare globale – este o barieră uriașă, permițând vânzătorilor să perceapă o primă și să facă importurile mai scumpe.

De la război, comerțul cu țările care sancționează a scăzut cu 60%, iar comerțul cu țările care nu sancționează a scăzut cu 40%, a subliniat economistul Paul Krugman într-un articol recent, citând date de la Institutul Peterson pentru Economie Internațională.

Anul trecut, vânzările de petrol și gaze au reprezentat 45% din PIB-ul Rusiei, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Incapacitatea de a investi în tehnologiile avansate va fi un obstacol major în calea dominației Rusiei pe piața energiei în viitor, mai ales că Europa, aflată în lipsă de energie, plătește miliarde pentru a crește producția în următorul deceniu.