VIDEO Administrarea bunurilor sechestrate de ARBI. Calea până la valorificarea sau reutilizarea bunurilor infracționale

Bunurile infracționale ce au fost sechestrate, trebuie să fie administrate corect. De exemplu, mașinile trebuie păstrate în parcări special amenajate, banii – transferați în conturi trezoreriale, iar criptomonedele – plasate în portofele speciale. Cât de importantă este administrarea bunurilor infracționale, cum se realizează și care este calea până a le trece în proprietatea statului au explicat într-un interviu exclusiv Radu Nicolae, coordonator regional pentru Europa de Est a rețelei de corespondenți privind corupția, dezvoltată de către Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne a Comisiei Europene, și Pavel Calpajiu, șeful Direcției evaluare, administrare și valorificare a bunurilor indisponibilizate a ARBI.

„Recuperarea finală, pozitivă, este rezultatul cooperării bune între mai multe instituții ale statului, începând cu organele de urmărire penală, continuând cu procurorii și ARBI. Agenția asigură conservarea valorii bunurilor sechestrate, iar expertiza noastră este utilizată și mizăm că va fi utilizată din ce în ce mai des de către instanțele judiciare pentru a decide în domeniul confiscării. Este important de menționat că în acest proces complex, din momentul în care statul preia în administrare anumite bunuri sechestrate, suportă cheltuieli: de mentenanță, de întreținere, de evaluare, expertizare, deci este important ca mijloacele cheltuite pentru asigurarea unei administrări eficiente, pentru conservarea valorii, să fie cumva racordate la valoarea nemijlocită a bunului”, afirmă Pavel Calpajiu.

În cazul bunurilor sechestrate, practica internațională prevede vânzarea lor anticipată, iar banii se păstrează într-un cont special. Totodată, expertul internațional anticorupție Radu Nicolae susține că țara noastră are sprijin și pe intern, dar și la nivel internațional, pentru a îmbunătăți procesele, dar și legislația în acest sens.

„Administrarea bunurilor este un pas foarte important în procesul de recuperare a bunurilor infracționale, pentru că aceste bunuri sechestrate trebuie să-și păstreze valoarea în timp. Astfel, noi am sechestrat un bun astăzi, care valorează, să zicem, 10 lei, și o să constatăm peste un an, doi ani, trei ani – când se finalizează procesul final, că acel bun confiscat definitiv nu mai valorează decât 1 leu. Trebuie să avem grijă de acel bun, astfel încât la momentul în care va fi confiscat sau valorificat, valoarea să rămână una constantă sau chiar să se îmbunătățească în timp, când vorbim de obiecte de acest tip”, a spus Radu Nicolae.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale este o subdiviziune autonomă specializată în cadrul Centrului Național Anticorupție. ARBI a fost fondată în 2017, are scopul de a efectua investigații financiare paralele, precum și indisponibilizarea bunurilor infracționale. În cei cinci ani de activitate, ARBI a reușit să identifice și să indisponibilizeze, în țară și peste hotare, bunuri și active în valoare de peste 6 miliarde de lei.

Acest material a fost realizat cu suportul Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, subdiviziune autonomă în cadrul CNA. Fundația nu influențează politica editorială a Grupului de Presă Realitatea.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#interviu exclusiv #bunuri infractionale #ARBI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, a declarat în cadrul emisiunii Rezoomat de la Rlive că autoritățile se află în plin proces de monitorizare a impactului înghețurilor tardive asupra culturilor agricole, iar în perioada imediat următoare vor fi întreprinse acțiuni de evaluare oficială a pagubelor.

„Cu siguranță, suntem în discuții foarte strânse cu sectorul, inclusiv prin intermediul direcțiilor agricole raionale, care ne oferă suport în monitorizarea din teren. Astăzi este prematur să oferim o cifră exactă a culturilor compromise, dar agricultorii au început deja să intervină pentru a reduce riscurile”, a afirmat ministra.

Catlabuga a menționat că în unele raioane, fermierii aplică metode de protecție împotriva înghețului. Un exemplu este instalarea unei mori de vânt în Drochia, utilizată pentru diminuarea efectului temperaturilor negative într-o livadă de cireși.

„Agricultorii aplică tehnologii moderne de prevenție, au stații meteo proprii și sunt foarte vigilenți. Următoarea noapte va fi una decisivă, din punct de vedere al temperaturilor. Suntem în contact direct cu ei și urmărim situația pas cu pas”, a spus ministra.

Autoritățile intenționează să convoche săptămâna viitoare o ședință cu direcțiile agricole din teritoriu, pentru a centraliza datele privind daunele. Ulterior, va fi inițiată procedura oficială de constatare a pagubelor, pe baza căreia Guvernul va decide ce măsuri de sprijin pot fi aplicate.

„Da, este grav. E o problemă reală. Nu ne ascundem în fața calamităților. Vom încerca să definitivăm rapid rezultatele din teren pentru a identifica soluții concrete și măsuri de recunoaștere”, a conchis Ludmila Catlabuga.