Italia este ţara din zona euro cea mai susceptibilă la o criză a datoriilor, în condiţiile în care Banca Centrală Europeană va creşte dobânzile şi va cumpăra mai puţine obligaţiuni în următoarele luni, spun economiştii, potrivit Financial Times.
Nouă din 10 economişti care au participat la un sondaj realizat de Financial Times au identificat Italia ca fiind ţara din zona euro „cea mai expusă riscului unei vânzări necorelate pe pieţele de obligaţiuni guvernamentale”.
Guvernul de coaliţie de dreapta al Italiei, care a preluat puterea în octombrie sub conducerea premierului Giorgia Meloni, încearcă să urmeze calea corectitudinii fiscale. Acesta a prevăzut în buget ca deficitul fiscal al ţării să scadă de la 5,6% din PIB în 2022 la 4,5% în 2023 şi la 3% în anul următor.
Dar datoria publică italiană rămâne una dintre cele mai mari din Europa, cu puţin peste 145% din produsul intern brut. Marco Valli, economist şef la banca italiană UniCredit, a declarat că „nevoile mai mari de refinanţare a datoriei” şi situaţia politică „potenţial delicată” a ţării o fac pe aceasta cea mai vulnerabilă la o vânzare pe pieţele de obligaţiuni.
Costurile de împrumut ale Romei au crescut brusc de când BCE a început să majoreze ratele dobânzilor în vara anului trecut. Randamentul obligaţiunilor pe 10 ani a urcat peste 4,6% săptămâna trecută, aproape de patru ori mai mult decât în urmă cu un an şi cu 2,1 puncte procentuale peste randamentul echivalent al obligaţiunilor germane.
Meloni şi-a exprimat consternarea faţă de dorinţa BCE de a continua să majoreze ratele, în ciuda riscurilor la adresa creşterii şi a stabilităţii financiare. „Ar fi util dacă BCE şi-ar gestiona bine comunicarea, altfel riscă să genereze nu panică, ci fluctuaţii pe piaţă care anulează eforturile pe care le fac guvernele”, a declarat ea la o conferinţă de presă săptămâna trecută.
Noul guvern italian a „oferit investitorilor puţine motive de îngrijorare pentru moment”, a declarat Veronika Roharova, şefa departamentului de economie a zonei euro la banca elveţiană Credit Suisse. „Dar îngrijorările ar putea să reapară pe măsură ce creşterea încetineşte, ratele dobânzilor cresc în continuare şi emisiunile [de titluri de creanţă] se reiau”, a adăugat ea.
Cei care stabilesc dobânzile BCE au insistat că vor continua să majoreze ratele în trepte de jumătate de punct în primele luni ale acestui an. Klaas Knot, guvernatorul băncii centrale olandeze şi una dintre cele mai importante figuri din consiliul de guvernare, a declarat pentru FT că banca centrală abia începe „a doua jumătate” a ciclului de creştere a ratelor.
Cu toate acestea, analiştii consideră că BCE supraestimează riscurile pentru inflaţie – şi subestimează perspectiva unei recesiuni. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat în weekend că jumătate din UE va fi afectată de recesiune în acest an. Patru cincimi dintre cei 37 de economişti chestionaţi de FT în decembrie au prognozat că BCE va înceta să majoreze ratele în primele şase luni din 2023 şi două treimi au prezis că va începe să le reducă în anul următor, ca răspuns la o creştere mai slabă.
În medie, aceştia au prezis că rata dobânzii la depozite a BCE va atinge un nivel maxim de puţin sub 3%, sub nivelul pe care mizează investitorii, aşa cum indică preţul swapurilor de dobândă.
