Afacerea struguri de masă: Moldova, fruntașă la producție, dar deocamdată codașă la export

Potrivit serviciului vamal al Republicii Moldova, în ultima lună a anului 2022 au fost exportate din țară circa 12 000 de tone de struguri de masă. Este o cantitate mare, în condițiile în care exporturile de struguri de masă în noiembrie au fost mari – aproape 15 000 de tone. Mulți fermieri și comercianți mari au susținut că au livrat „ultimele camioane cu struguri” cumpărătorilor străini la sfârșitul lunii.

Aproximativ 20 000 de tone de struguri de masă au fost exportate din Moldova în septembrie-octombrie anul trecut. În total, anul trecut au fost exportate peste 47 000 de tone de struguri din recolta anului 2022 (inclusiv producția de soiuri de vară).

Între timp, conform previziunilor experților, aproximativ 20 000-30 000 de tone de struguri recoltați în 2022 au fost alocate pentru vânzări în toamna-iarna din cauza embargoului rusesc și a creșterii prețului resurselor energetice. Asta chiar dacă recolta brută de struguri de masă s-a ridicat la 90 000-100 000 de tone, în timp ce 40 000-50 000 de tone sunt de obicei depozitate în ani calmi și productivi.

Din cele menționate mai sus se pot formula două ipoteze. Fie au fost depozitați mult mai mulți struguri de masă din recolta de anul trecut decât se așteptau în mod pesimist experții din organizațiile viticole, fie resursele de mărfuri în depozit au fost epuizate până la sfârșitul anului 2022. Cu toate acestea, au rămas cel puțin 5 000-7 000 de tone de struguri de anul trecut.

Cele mai mari cantități de struguri Republica Moldova le-a livrat în Kazahstan, România și Ucraina.

Specialiști în agricultură susțin că deși producția de struguri din Republica Moldova este mare, țara mai Conform datelor publicate de Ministerul Agriculturii, anual, țara noastră produce peste 100000 tone de struguri de masă.

În prezent, strugurii pentru export costă circa 16 lei/kg, iar cei de calitate superioară sunt livrați la prețul de 20 lei /kg.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#struguri #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gazele naturale rusești continuă să ajungă pe piețele din Ucraina, România și Republica Moldova, în pofida eforturilor europene de diversificare, printr-un mecanism legal și tehnic cunoscut drept „spălătoria turcească”, arată o investigație jurnalistică ant1news.gr, citată de libertatea.ro, bazată pe zeci de documente tehnice privind fluxurile de gaze și analize de compoziție.

Potrivit investigației, Gazprom pompează volume semnificative de gaze în rețeaua energetică a Turciei, unde acestea sunt amestecate cu gaze din alte surse – precum Azerbaidjanul, Iranul sau GNL. La ieșirea din sistemul turcesc către Europa, gazul primește un certificat de origine turcesc, fiind etichetat drept „din Sistemul Național Turc”, fără indicarea sursei inițiale. Această lacună de reglementare permite, practic, eliminarea ștampilei de „origine rusească”.

Datele Centrului pentru Cercetare a Energiei și Aerului Curat indică faptul că, în primele nouă luni ale anului 2025, fluxurile de gaze rusești către Europa prin conducta Turkstream au crescut cu 7% față de aceeași perioadă din 2024. Volumul total de gaze care intră în Turcia depășește semnificativ necesarul intern, surplusul fiind direcționat către exporturi în UE.

În perioada 2023–2024, compania de stat turcă de gaze a semnat contracte de export importante cu Bulgaria, Ungaria, România și Republica Moldova. Cum producția internă a Turciei nu acoperă aceste angajamente, gazul livrat provine din importurile excedentare, iar gazul rusesc rămâne principala sursă stabilă pentru aceste volume.

Documente analizate de ant1news.gr, inclusiv analize chimice și date privind puterea calorică, permit „urmărirea” originii gazelor care intră din Turcia în Europa prin punctele Strandja 1 și Strandja 2 din Bulgaria. La Strandja 2, în ultimul an a intrat preponderent gaz rusesc, direcționat spre Ungaria și Serbia. La Strandja 1, teoretic ar trebui să circule gaze diversificate, însă amestecul rezultat include în continuare cantități relevante de gaz rusesc.

Acordul semnat la Atena, pe 7 noiembrie, pentru Coridorul Vertical, care utilizează interconectorul Grecia–Bulgaria (IGB), este esențial pentru transportul gazelor spre România, Moldova și Ucraina. În prezent, din Bulgaria spre România funcționează două rute: Negru Vodă 1, prin care trec aproximativ 3,3 miliarde m³/an, și Ruse/Giurgiu, utilizată la doar circa 3% din volumul primei.

La 3 decembrie, operatorii de gaze din Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina au propus includerea rutei Ruse/Giurgiu în Coridorul Vertical, pentru a permite transportul unor cantități mai mari către Ucraina.

Analizele chimice arată că, de la începutul anului până în noiembrie, gazele care au tranzitat aceste rute au avut o amprentă rusească puternică, cu caracteristici specifice zăcămintelor din Siberia de Vest, identice cu cele observate la intrarea Strandja 2. Concluzia investigației este că, deși etichetat diferit, gazul rusesc continuă să circule spre Europa de Sud-Est, inclusiv către România și Republica Moldova, printr-o combinație de amestec, certificare și infrastructură regională.