Traderii s-au relaxat, depozitele sunt pline, iar iarna pare blândă după uraganul de scumpiri

Contractele futures din energie pentru ţiţei, produse rafinate şi gaze naturale s-au prăbuşit în noul an, în condiţiile în care traderii şi-au reconsiderat îngrijorările pe termen scurt legate de vremea rece şi temerile legate de lipsa de aprovizionare şi au renunţat la contracte, scrie Reuters.

Preţurile au crescut anul trecut din cauza îngrijorărilor legate de situaţia din Europa în urma pierderii combustibilului rusesc, pe măsură ce OPEC+ a redus obiectivele de producţie şi pe măsură ce stocurile critice de distilate din SUA au ridicat perspectiva reducerii exporturilor de combustibil.

Aceste temeri s-au dovedit exagerate, determinând scăderea preţurilor. Stocurile europene de gaz sunt mult peste normele sezoniere, Saudi Aramco a redus săptămâna aceasta preţurile pentru petrolul livrat în Asia, iar producţia membrilor OPEC a crescut în mod neaşteptat luna trecută, potrivit unui sondaj Reuters.

De asemenea, temperaturile mai ridicate decât de obicei în Statele Unite şi Europa au redus nevoia de gaze şi petrol pentru încălzire.

Gazele naturale din SUA s-au prăbuşit cu aproximativ 18% în prima săptămână din ianuarie, cea mai mare scădere înregistrată la începutul anului, potrivit datelor Refinitiv Eikon. Scăderea de 12% a contractelor futures pentru distilate a fost cea mai mare cădere pentru începutul unui an din 1991. Consumul de distilate creşte de obicei pe fondul cererii din sezonul de iarnă.

Contractele futures pe piaţa americană West Texas Intermediate, Brent şi benzina americană au înregistrat cel mai mare declin săptămânal de la începutul anului din 2016 încoace, WTI scăzând cu 7,4%, Brent cu 7,3% şi benzina americană cu 7,3%.

„Unele dintre cele mai mari temeri ale noastre din 2022 nu s-au realizat niciodată”, a declarat John Kilduff, partener la Again Capital LLC din New York. În timp ce capacitatea de rezervă a OPEC este limitată, traaderii văd livrări suplimentare venind din Guyana, Brazilia şi Canada, a spus el.

Spectrul recesiunii a ridicat noi întrebări cu privire la cerere. Datele dezamăgitoare privind ocuparea forţei de muncă şi producţia din SUA, precum şi creşterea numărului de cazuri de COVID-19 în China au alimentat temerile legate de recesiunea globală, care ar reduce cererea de combustibil.

Săptămâna trecută, China a ridicat cotele de export de produse rafinate, semnalând o cerere internă mai slabă în viitor.

În ceea ce priveşte gazele naturale, contractele futures din SUA au scăzut şi mai mult vineri, coborând cu 5% până la 3,52 dolari pe milion de unităţi termice britanice în timpul şedinţei, cel mai scăzut nivel din iulie 2021.

„Ianuarie 2023 este cel mai cald început de an din ultimii 15”, au declarat într-o notă analiştii de la firma de consultanţă în domeniul energiei EBW Analytics pentru clienţi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#traideri #depozite #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.