Microsoft va înceta să mai monitorizeze timpul de vacanţă pentru lucrătorii din SUA

13 Ian. 2023, 14:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
13 Ian. 2023, 14:41 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Microsoft nu va mai monitoriza timpul de vacanţă pentru lucrătorii din SUA începând cu 16 ianuarie, potrivit unui anunţ intern consultat de Business Insider.

„Nu veţi mai înregistra în mod oficial perioada de concediu”, se arată în anunţ. „Modul în care ne facem munca s-a schimbat dramatic. Şi, pe măsură ce ne-am transformat, modernizarea politicii noastre de concediu către un model mai flexibil a fost un pas natural.”

Concediul va necesita în continuare aprobarea managerului, aşa cum este standard pentru companiile cu timp de vacanţă „nelimitat”. Angajaţii care nu au intrat în concediu până la data de 15 ianuarie vor primi o plată în aprilie.

„Începând cu 16 ianuarie 2023, Microsoft îşi modernizează politica de concediu, migrând către un model mai flexibil”, a declarat un purtător de cuvânt al Microsoft pentru Insider.

Angajaţii plătiţi cu ora şi cei care lucrează în afara SUA nu sunt eligibili pentru politica de concediu nelimitat din cauza legilor şi reglementărilor diferite, se arată în nota de informare. Angajaţii Microsoft din afara SUA îşi vor păstra beneficiile de concediu existente.

Microsoft a experimentat în trecut şi alte beneficii pentru angajaţi, cum ar fi încercarea unei săptămâni de lucru de patru zile la filiala sa japoneză în august 2019. Experimentul a constatat că productivitatea la birou a crescut cu 39,9% faţă de luna august anterioară.

De asemenea, Microsoft se numără printre alţi titani din domeniul tehnologiei care au permis majorităţii angajaţilor să lucreze de acasă cu jumătate de normă. Anul trecut, compania a încercat să îi readucă pe angajaţi la birou cel puţin jumătate din săptămână, dar în luna iunie a recunoscut că planul în cauză nu va putea fi aplicat în cursul anului 2022.

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.