Indexarea pensiilor, promisă în mod repetat, ia o întorsătură neașteptată

Deși am avut o inflație de peste 30% în anul 2022, premierul Natalia Gavrilița a lăsat să se înțeleagă că bani în buget nu sunt suficienți pentru o indexare cu 30%. „Trebuie să reieșim din posibilitățile bugetului”

„Noi putem vorbi despre inflația medie cumulativă. Anul trecut am schimbat legislația pentru că bugetul ne-a permis să indexăm pensiile la inflația cumulativă dar până la asta a fost inflația medie. Noi am ales cel mai bun indice care se potrivește contextului în anul curent. Or, Guvernul trebuie să facă o balanță ca să vedem care este posibilitatea bugetului. De exemplu, noi am avut o politică foarte bună pentru indexarea pensiilor în anul 2021 și 2022. Noi putem majora până la 15 în anul 2023. Dar pe de altă parte trebuie să păstrăm atractivitatea locurilor de muncă, să susținem familiile tinere și să majorăm salariile în sectorul bugetar. Noi trebuie să ne gândim la toate părțile sociale și să menținem încrederea populației în viitorul Republicii Moldova”, a explicat premierul Gavrilița indexarea pensiilor în anul 2023.

În anul 2023 indexarea pensiilor se va face cu 14,1%.

„Conform art. 13 din Legea privind sistemul public de pensii, indexare are loc pe 1 aprilie și coeficientul de indexare constituie rata inflației la sfârșitul anului precedent, exprimata prin creșterea prețurilor de consum în luna decembrie a anului respectiv față de aceea și luna a anului premergător. Conform prognozei recente, inflația la sfârșitul anului 2022 a înregistrat valoarea de cca 30% anual, astfel indexarea pensiilor în aprilie 2023 în baza legislației existente va constitui o sarcina dificilă de realizat pentru bugetul public național”, susținea BNM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#indexare #inflație #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței a venit cu precizări oficiale privind recentele creșteri ale prețurilor la carnea de porc, după apariția unor declarații alarmante în spațiul public și preluări mediatice care au ridicat suspiciuni privind eventuale înțelegeri de cartel sau abuzuri din partea comercianților.

Potrivit instituției, în contextul unei economii de piață, formarea prețurilor este influențată de factori obiectivi, precum cererea și oferta, costurile de producție și transport, nivelul taxelor, fluctuațiile internaționale sau balanța de importuri și exporturi. Consiliul nu are atribuții de a stabili, plafona sau modifica prețuri, și nici nu poate sancționa companiile doar pentru că își majorează prețurile.

Totuși, autoritatea de concurență monitorizează cu atenție piața și intervine în cazul identificării unor practici anticoncurențiale, precum înțelegeri între concurenți privind fixarea prețurilor sau abuzul de poziție dominantă. În acest moment, Consiliul analizează situația de pe piața cărnii de porc pentru a detecta eventuale semnale care ar putea indica astfel de comportamente ilegale.

„Îndemnăm producătorii, comercianții și consumatorii să ne sesizeze orice comportament suspect. Vom interveni acolo unde legea ne permite”, se menționează în comunicatul oficial.

Consiliul Concurenței reiterează că își menține angajamentul de a asigura o piață corectă și competitivă, în beneficiul consumatorilor și al unei economii sănătoase.