Bomba de diametru mic lansată de la sol și creată de Saab și Boeing ar fi pe lista ajutorului trimis Ucrainei de SUA

Statele Unite se pregătesc să anunțe vineri un nou pachet major de arme pentru Ucraina, în timp ce lideri militari de top din întreaga lume se adună în Germania pentru a discuta cum să ajute Kievul în lupta sa împotriva Rusiei, potrivit a trei oficiali americani și a unei alte persoane familiarizate cu discutiile, scrie Politico. Din pachet, ar urma să facă parte Bomba de Diametru Mic Lansată de la Sol (GLSDB) cu o rază de acțiune de 160 de kilometri și blindatele Stryker.

În timp ce următoarea tranșă va include artilerie suplimentară, muniție și blindate – probabil vehicule blindate de luptă Stryker – SUA nu sunt așteptate să aprobe trimiterea de tancuri M1 Abrams, au spus aficialii care au vorbit sub rezerva anonimatului.

În prezent, administrația Biden nu are de gând să trimită Abrams, tancul de luptă de 60 de tone al armatei, au spus sursele.
Reticența se datorează provocărilor logistice și de întreținere ale tancurilor și nu din cauza îngrijorării că transferul lor ar putea escalada conflictul, a spus unul dintre oficialii americani.

Această persoană a menționat că SUA au ajutat Ucraina să obțină tancuri din epoca sovietică și sprijină decizia britanică de a trimite de tancuri Challenger 2.
Pachetul va include probabil blindate Stryker, un vehicul blindat de luptă cu opt roți construit de General Dynamics Land Systems, precum și „Ground-Launched Small Diameter Bomb” (GLSDB) / Bombă de Diametru Mic Lansată de la Sol, care au o rază de acțiune de aproximativ 160 de kilometri, au spus două dintre surse. POLITICO a raportat pentru prima dată săptămâna trecută că Pentagonul ia în considerare trimiterea blindatelor Stryker în următoarea tranșă. Reuters a raportat pentru prima dată în noiembrie că bombele cu diametru mic fabricate de Boeing erau în discuție.

Acest pachet nu va include Sistemul de rachete tactice al armatei cu rază lungă de acțiune care poate ajunge la Moscova, potrivit a două dintre persoane. Administrația Biden a refuzat să trimită muniții cu rază lungă de acțiune, în ciuda cererilor Kievului, de teamă să nu-l provoace pe președintele rus Vladimir Putin.

Marele atu al acestui sistem este că el combină o bombă GBU-39 de diametru redus cu motorul de rachetă M26, ambele fiind pe larg disponibile în depozitele de armament ale Statelor Unite.

Sistemul GLSDB, parteneriat între Saab și Boeing, se diferențiază prin înalta sa precizie la distanțe lungi, iar GLSDB are și abilitatea de a zbura pe traiectorii complexe și de a manevra pentru a lovi ținte care nu pot fi lovite cu arme convenționale de foc, direct sau indirect. Este independentă din punct de vedere al lansatorului, ceea ce înseamnă că poate fi lansată dintr-o soluție containerizată, ca și de orice lansator capabil de a folosi containerul de lansare de tip M26, de exemplu HIMARS, M270 și ChunMoo. Soluția containerizată poate fi de asemenea folosită la bordul navelor, asigurând posibilitatea ca GLSDB să fie lansată atât de pe mijloace terestre, cât și navale, transmitea Saab în 2019, după testarea sa.

Bombele GBU-39 care ar urma să fie focosul folosit de sisteme au mici aripi rabatabile care le permit să planeze peste 100 de kilometri dacă sunt lansate din avion și pot lovi ținte cu un diametru de doar un metru.
În plus, fiecare bombă costă doar 40.000 de dolari, un preț foarte scăzut comparativ cu alte arme livrate Ucrainei iar motorul de rachetă folosit de GLSDB este disponibil în cantități mari în depozitele de armament americane.

„Credem că furnizarea de tancuri moderne va ajuta și va îmbunătăți semnificativ capacitatea ucrainenilor de a lupta acolo unde luptă acum și de a lupta mai eficient în viitor”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, referindu-se la tancurile europene. El a refuzat să comenteze orice pachet de ajutor viitor din S.U.A.

Țările occidentale și-au sporit dramatic angajamentele pentru noi arme menite să ajute Ucraina. Germania a promis vehiculul Marder, iar Franța tancuri ușoare AMX-10 RC. Canada va furniza, de asemenea, 200 de vehicule de transport de personal fabricate în Canada, iar luna aceasta SUA au anunțat că vor trimite 50 de vehicule de luptă Bradley.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bomba #ajutor #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se îndreaptă spre pragul de un milion de autoturisme, în timp ce infrastructura rutieră abia mai face față numărului tot mai mare de vehicule. Numai în perioada 2025–2026, în țară vor fi importate, potrivit estimărilor, aproximativ 130 de mii de automobile, aproape cât întregul parc auto de pe malul drept al Nistrului la începutul independenței. Economistul Veaceslav Ioniță avertizează că ambuteiajele care paralizează astăzi Chișinăul ar putea deveni o problemă permanentă și în alte orașe.

Potrivit unei analize publicate de economistul Veaceslav Ioniță, în 2025 Republica Moldova a înregistrat un record absolut la importul de autoturisme, cu aproximativ 64 de mii de unități într-un singur an. Tendințele din 2026 indică posibilitatea depășirii acestui nivel, ceea ce ar ridica importurile cumulate din cei doi ani la circa 130 de mii de automobile.

Pentru a ilustra amploarea fenomenului, economistul compară situația actuală cu cea de la începutul anilor ’90. În 1990, pe malul drept al Nistrului existau aproximativ 144 de mii de autoturisme. Astfel, în numai doi ani, Moldova ar putea importa aproape tot atâtea automobile câte circulau în întreaga țară, pe teritoriul controlat în prezent de autoritățile constituționale, în ajunul independenței.

Creșterea este și mai spectaculoasă în comparație cu anul 1970, când pe malul drept al Nistrului erau înregistrate doar 8.200 de autoturisme. La sfârșitul trimestrului III din 2026, parcul auto a ajuns la 926,4 mii de unități, ceea ce reprezintă o majorare de aproape 113 ori în 56 de ani.

„Practic, încercăm să acomodăm un parc auto de 113 ori mai mare într-o infrastructură a cărei structură de bază s-a schimbat relativ puțin”, constată economistul.

Potrivit lui Ioniță, problema este că extinderea infrastructurii rutiere nu a ținut pasul cu ritmul de creștere a numărului de automobile. O mare parte dintre străzile și bulevardele utilizate astăzi au fost proiectate încă în perioada sovietică, pentru un trafic incomparabil mai redus. Deși unele artere au fost modernizate sau extinse, capacitatea generală a rețelei rutiere, în special în orașe, a crescut mult mai lent decât parcul auto.

Datele prezentate de economist arată că, în 2020, Republica Moldova avea aproximativ 678 de mii de autoturisme, iar la sfârșitul anului 2025 numărul acestora ajunsese la aproape 893 de mii. Este vorba despre o creștere netă de 215 mii de automobile în doar cinci ani.

În aceeași perioadă au fost procurate aproximativ 249 de mii de autoturisme, în timp ce circa 34 de mii au fost radiate din evidență. Economistul precizează că nu toate automobilele cumpărate se adaugă automat la parcul existent, deoarece o parte înlocuiesc vehiculele vechi.

Numai în primele nouă luni ale anului 2026, parcul auto a crescut cu aproape 34 de mii de unități, ajungând la 926,4 mii. Dacă actuala dinamică se menține, pragul de un milion de autoturisme ar putea fi atins în 2027.

„Poate ar trebui chiar să pregătim un certificat pentru proprietarul automobilului cu numărul un milion!”, remarcă ironic Veaceslav Ioniță.

Economistul atrage atenția că, în pofida acestei creșteri accelerate, Republica Moldova rămâne în urma statelor Uniunii Europene în ceea ce privește nivelul de motorizare. Aceasta înseamnă că numărul automobilelor ar putea continua să crească odată cu majorarea veniturilor populației.

Pentru următorii ani, Ioniță consideră plauzibil un volum anual al importurilor de 50–60 de mii de autoturisme, ceea ce ar pune o presiune și mai mare asupra infrastructurii existente.

O altă problemă este lipsa locurilor de parcare. Potrivit economistului, automobilele ocupă deja o parte importantă din spațiul urban, concurând nu doar pentru benzile de circulație, ci și cu transportul public și pietonii.

În opinia sa, simpla construcție a unor drumuri și parcări noi nu va putea rezolva problema pe termen lung, mai ales în Chișinău, unde spațiul disponibil este limitat. Soluțiile ar trebui să includă dezvoltarea unui transport public competitiv, organizarea parcărilor și regândirea mobilității urbane.

„Nu putem cere oamenilor să renunțe la confortul personal doar pentru că infrastructura publică nu a reușit să țină pasul cu dezvoltarea economică”, subliniază economistul.

Veaceslav Ioniță avertizează că, în lipsa unor măsuri serioase, problema traficului ar putea deveni mult mai gravă în următorii ani, iar discuția nu se va mai limita la timpul pierdut în ambuteiaje, ci la capacitatea orașelor de a asigura spațiul necesar circulației.

#import #mașini #Moldova