Ce mașini preferă moldovenii? Cea mai vândută marcă

18 Ian. 2023, 17:15
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
18 Ian. 2023, 17:15 // Au Bani //  MD Bani

În 2022, în Republica Moldova, s-au vândut exact 7.770 de autovehicule noi. Chiar dacă prețurile au crescut atât la automobile cât și la carburanți, numărul moldovenilor care și-au cumpărat mașini noi a crescut cu 12% față de 2021, scrie autoblog.md. Comparativ, în 2021, s-au vândut 6.818. Cea mai preferată marcă rămâne a fi Toyota, care domină topul pentru al doilea an la rând, depășind Dacia.

În total, la evidenţă au fost luate produsele a 56 de mărci auto, asamblate în anii 2021-2022. Toyota este cap de listă, cu 1.135 realizate, reuşind la limită să depăşească Dacia care a vândut 1.120 unităţi.

Astfel, cota mărcii japoneze pe piaţa de maşini noi din ţară este de 14.6%!

Toyota şi Dacia sunt singurele mărci care au reuşit să realizeze peste 1.000 de automobile într-un an calendaristic.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

TOP 10 cele mai vândute mașini noi în Republica Moldova

  1. Toyota – 1.135 unități;
  2. Dacia – 1.120 unităţi;
  3. Skoda – 971 unităţi;
  4. KIA (573);
  5. Suzuki (458);
  6. Renault (439);
  7. Hyundai (296);
  8. BMW (295);
  9. Mercedes-Benz (283);
  10. Ford (271).

Alte mărci care au reuşit să vândă cel puţin 100 de automobile sunt: HAVAL (230), Peugeot (209), Volvo (162), Geely (140), Porsche (105) şi Lexus (100). Celor de la Land Rover nu le-au ajuns doar doi clienţi pentru a avea cifra rotundă (98).

Potrivit sursei citate, cele mai multe mașini au fost cumpărate în decembrie, august și iulie.

04 Nov. 2026, 14:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 14:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea începe negocierile pentru un nou program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional (FMI) în anul 2027, pentru a reduce costurile împrumuturilor contractate de stat. Deocamdată, Guvernul nu a confirmat intenția de a solicita un asemenea acord, însă președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că finanțarea din partea FMI ar putea fi o alternativă la împrumuturile costisitoare prin intermediul valorilor mobiliare de stat.

„Dacă este să fie un astfel de program, atunci el ar putea fi negociat anul viitor, dar Guvernul încă nu a confirmat intenția de a negocia un astfel de program cu Fondul Monetar Internațional”, a declarat deputatul în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, unde Spatari a fost întrebat dacă Republica Moldova ar putea încheia un nou program cu FMI care să includă și finanțare..

Potrivit lui Spatari, Republica Moldova beneficiază deja de sprijin financiar european prin Planul de Creștere al Uniunii Europene, care pune la dispoziția țării resurse pentru susținerea reformelor și finanțarea cheltuielilor bugetare.

„Noi avem astăzi, prin programul de creștere cu Uniunea Europeană, finanțare în valoare de un miliard și jumătate. Sunt bani care vin în buget în funcție de reformele pe care le implementăm”, a explicat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a atras atenția că o parte din deficitul bugetar este acoperită în prezent prin emiterea valorilor mobiliare de stat (VMS), care presupun costuri ridicate de împrumut pentru autorități.

„O parte din deficit este finanțată prin valorile mobiliare de stat, care sunt scumpe, este adevărat. Și un eventual program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional cred că ar fi o soluție pentru a reduce din costul datoriei pe termen lung”, a precizat deputatul.

Ultimul program de finanțare al Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional a fost aprobat în decembrie 2021 și a expirat la 19 octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. Din această cauză, Republica Moldova a ratat debursarea ultimei tranșe, estimată la aproximativ 170 de milioane de dolari, echivalentul a circa 2,9 miliarde de lei. Potrivit FMI, programul a contribuit la menținerea stabilității macroeconomice, însă întârzierile în realizarea angajamentelor privind politica fiscală, administrația publică și combaterea corupției la nivel înalt au împiedicat finalizarea acestuia.