Susținerea oferită de SUA pentru Ucraina nu este gratis. Scopul este „de a identifica și utiliza marile rezerve”

Statele Unite ale Americii au fost alături de Ucraina încă de la izbucnirea războiul. Au ajutat statul atacat atât cu bani, cât și cu echipament militar, însă toate acestea sunt oferite cu un scop. Se pare că americanii vor să „identifice și să utilizeze marile rezerve” aflate pe teritoriul invadat de armata rusă.

Ajutorul acordat de către SUA Ucrainei nu este gratis. Potrivit unor surse, se pare că americanii speră ca, prin ajutor militar, să obțină acces la marile rezerve de titan aflate pe teritoriul statului atacat de Rusia. Acestea sunt extrem de importante în industria apărării. Titanul este un metal ușor, dar puternic, utilizat pe scară largă în aplicații militare avansate, cum ar fi avioanele de luptă, elicopterele, navele militare, tancurile, rachetele cu rază lungă de acțiune și multe altele.

Potrivit publicației Newsweek, atât Statele Unite cât și aliații lor depun eforturi semnificative în ajutarea Ucrainei cu scopul de „a identifica și utiliza marile rezerve de titan”. Metalul joacă un rol important în ceea ce privește industria apărării și poate fi folosit „în dezvoltarea tehnologiilor militare occidentale avansate, care alcătuiesc baza viitoarei descurajări a Rusiei și a Chinei”.

Titanul este inclus de departamentul Interne al SUA pe lista celor 35 de minereuri necesare pentru a susține securitatea economică și națională a țării. Potrivit publicației menționate anterior, „SUA continuă să importe peste 90% din acest minereu, care nu este nici pe departe furnizat în totalitate de țări prietene”.

SUA vrea să folosească rezervele de titan din Ucraina

Statele Unite ale Americii se tem ca nu cumva Rusia să ia măsuri în ceea ce privește titanul și să oprească transportul către țările occidentale. Acest lucru ar „putea pune în dificultate construcțiile de avioane și industriile de apărare” ale acestor state, notează publicația. Precizăm faptul că VSMPO-Avisma, societate rusă producătoare de titan, nu a fost sancționată momentan de Occident.

Sursa din Congresul american citată de Newsweek susține că rezervele de titan din Ucraina ar putea reprezenta, pentru America, „o alternativă atractivă la sursele rusești și chinezești”.

„Pe măsură în Occident devin tot mai intense discuțiile privind motivele care ar justifica susținerea în continuare a Ucrainei, acest lucru ar putea deveni unul dintre argumentele tot mai des invocate”, este de părere interlocutorul publicației.

Dacă Ucraina reușește să câștige războiul împotriva Rusiei, SUA și aliații săi vor putea beneficia de rezervele de titan. În cazul în care aceștia pierd războiul, Moscova își va spori influența globală asupra unei resurse din ce în ce mai strategice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #Ucraina #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani