Șmecheria rușilor! Acompensat parțial scăderea exporturilor de gaze naturale prin creșterea livrărilor de GNL

Rusia a furnizat anul trecut Europei o cantitate de 17 milioane de tone de gaze lichefiate (GNL), ceea ce a permis compensarea parţială a scăderii exporturilor de gaze naturale prin conducte, arată datele publicate marţi, 31 ianuarie, de platforma Refinitiv Eikon, transmite Reuters.

Astfel, exporturile de GNL ale Rusiei în Europa au crescut cu aproximativ 20% faţă de volumele livrate în 2021.

Anul trecut, Europa şi-a majorat semnificativ importurile de gaze lichefiate (gaze transportate pe mare în formă lichidă după ce au fost răcite la o temperatură de minus 160 de grade Celsius), în contextul diminuării importurilor de gaze naturale ruseşti livrate prin conducte, ca urmare a gravei crize politice provocată de invadarea Ucrainei.
În 2022, exporturile de gaze naturale ruseşti via conducte spre Europa au atins cel mai scăzut nivel de la prăbuşirea URSS, în condiţiile în care cel mai important client al Rusiei şi-a redus importurile din cauza războiului din Ucraina şi o importantă conductă pentru transportul gazelor naturale ruseşti a fost afectată de o serie de explozii necunoscute.

În paralel, însă, Rusia şi-a majorat cu 8,6% exporturile totale de gaze lichefiate în 2022, până la aproximativ 33 de milioane de tone (aproximativ 45 de miliarde de metri cubi), din care mai mult de jumătate au fost livrate Europei, arată datele Refinitiv Eikon.

Cel mai mare producător de GNL din Rusia, firma Novatek, a fost responsabilă pentru cea mai mare parte a exporturilor ruseşti de gaze lichefiate, în condiţiile în care a livrat o cantitate de 20,8 milioane de tone de gaze lichefiate de la proiectul Yamal din zona arctică şi alte 700.000 de tone de GNL de la proiectul Kriogaz-Vysotsk din Marea Baltică.
La rândul său, proiectul Sakhalin-2, dezvoltat de un consorţiu condus de Gazprom pe coasta Pacificului, şi-a majorat livrările de gaze lichefiate cu 11% în 2022, până la 11,2 milioane de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gnl #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dependența energetică, necesitatea îmbunătățirii mediului de afaceri și investițional și consolidarea fundamentelor macroeconomice sunt principalele provocări economice pe care Republica Moldova trebuie să le depășească pentru a se apropia mai rapid de Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută de comisarul european pentru Economie și Productivitate, Valdis Dombrovskis, întrebat care sunt cele trei probleme economice ce împiedică accelerarea integrării europene a țării.

Potrivit oficialului european, Republica Moldova a făcut deja progrese importante în integrarea economică în UE, inclusiv prin aderarea la diverse programe europene, participarea la SEPA, aplicarea regimului „Roam Like at Home” și valorificarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.

„Din punctul meu de vedere, eu cred că mergem bine”, a declarat Dombrovskis.

El a subliniat că integrarea economică a Republicii Moldova în Uniunea Europeană are loc deja, iar relațiile comerciale și investiționale sunt tot mai strânse. Potrivit acestuia, aproximativ 57% din exporturile Republicii Moldova sunt orientate spre piața UE, în timp ce circa 70% din investițiile străine directe provin din Uniunea Europeană.

Una dintre principalele vulnerabilități rămâne însă sectorul energetic. Dombrovskis a menționat că sunt implementate proiecte majore de infrastructură pentru integrarea Republicii Moldova în rețelele și piețele europene de electricitate și gaze și pentru reducerea dependenței de livrările din Rusia.

O altă problemă indicată de comisar este mediul de afaceri și investițional. Potrivit lui, companiile europene sunt interesate să-și consolideze prezența în Republica Moldova, însă pentru aceasta este necesar un climat mai favorabil investițiilor.

În același timp, Dombrovskis a accentuat importanța menținerii unor fundamente macroeconomice solide, condiție esențială pentru atragerea investițiilor și accelerarea integrării economice.

Oficialul european a precizat că aceste probleme sunt abordate inclusiv prin Planul de Creștere pentru Republica Moldova, care urmărește accelerarea reformelor și apropierea economiei moldovenești de piața unică europeană.