Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Șmecheria rușilor! Acompensat parțial scăderea exporturilor de gaze naturale prin creșterea livrărilor de GNL

Șmecheria rușilor! Acompensat parțial scăderea exporturilor de gaze naturale prin creșterea livrărilor de GNL

01 Feb. 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Feb. 2023, 05:00 // Actual //  bani.md

Rusia a furnizat anul trecut Europei o cantitate de 17 milioane de tone de gaze lichefiate (GNL), ceea ce a permis compensarea parţială a scăderii exporturilor de gaze naturale prin conducte, arată datele publicate marţi, 31 ianuarie, de platforma Refinitiv Eikon, transmite Reuters.

Astfel, exporturile de GNL ale Rusiei în Europa au crescut cu aproximativ 20% faţă de volumele livrate în 2021.

Anul trecut, Europa şi-a majorat semnificativ importurile de gaze lichefiate (gaze transportate pe mare în formă lichidă după ce au fost răcite la o temperatură de minus 160 de grade Celsius), în contextul diminuării importurilor de gaze naturale ruseşti livrate prin conducte, ca urmare a gravei crize politice provocată de invadarea Ucrainei.
În 2022, exporturile de gaze naturale ruseşti via conducte spre Europa au atins cel mai scăzut nivel de la prăbuşirea URSS, în condiţiile în care cel mai important client al Rusiei şi-a redus importurile din cauza războiului din Ucraina şi o importantă conductă pentru transportul gazelor naturale ruseşti a fost afectată de o serie de explozii necunoscute.

În paralel, însă, Rusia şi-a majorat cu 8,6% exporturile totale de gaze lichefiate în 2022, până la aproximativ 33 de milioane de tone (aproximativ 45 de miliarde de metri cubi), din care mai mult de jumătate au fost livrate Europei, arată datele Refinitiv Eikon.

Cel mai mare producător de GNL din Rusia, firma Novatek, a fost responsabilă pentru cea mai mare parte a exporturilor ruseşti de gaze lichefiate, în condiţiile în care a livrat o cantitate de 20,8 milioane de tone de gaze lichefiate de la proiectul Yamal din zona arctică şi alte 700.000 de tone de GNL de la proiectul Kriogaz-Vysotsk din Marea Baltică.
La rândul său, proiectul Sakhalin-2, dezvoltat de un consorţiu condus de Gazprom pe coasta Pacificului, şi-a majorat livrările de gaze lichefiate cu 11% în 2022, până la 11,2 milioane de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.