De ce Republica Moldova nu a putut exporta energie electrică. ANRE le-a dat frâu liber producătorilor

ANRE a decis în cadrul ședinței de astăzi că producătorii de energie pot exporta curent electric.

„În conformitate cu atribuțiile ANRE, instituția contribuie la securitatea energetică a statului. În condițiile în care a fost instituită de către Guvern starea de alertă și în condițiile în care a fost înregistrat la momentul respectiv un deficit de energie electrică pentru consumatorii din Republica Moldova, a fost necesar de a întreprinde toate măsurile posibile pentru a asigura că toată energia care este produsă local este furnizată către consumatorii din interiorul”, a explicat șeful de secție de la ANRE, Ștefan Seracuța.

Exportul de energie electrică din Republica Moldova a fost interzis pe perioada stării de alertă pe piața energiei electrice, începând din data de 15 octombrie. O decizie în acest sens a fost luată de Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

Astfel, producătorii locali de energie electrică produsă din surse regenerabile care nu au beneficiat de schemă de sprijin, urmare a interdicției de export a energiei electrice se vor adresa ÎCS Premier Energy SRL și SA FEE Nord pentru a încheia contracte de achiziție a energiei electrice. Aceste contracte vor fi negociate și semnate în termen de două zile lucrătoare.

Prețul de achiziție a acestor contracte nu trebuia să depășească cel mai mic preț al energiei electrice indicat în contractul pe care îl au ÎCS Premier Energy SRL și SA FEE Nord cu SA Energocom, în contextul obligației de serviciu public de achiziționare a energiei electrice.

Totodată, ÎS Moldelectrica a fost obligată să nu valideze notificările fizice ale participanților la piața energiei electrice din Republica Moldova privind exportul declarat al energiei electrice, luând în considerare starea de alertă pe piața energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#export. anre #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

TVA la import este principala sursă de bani colectați de Serviciul Vamal. În luna ianuarie 2026, din fiecare 100 de lei încasați la buget prin vamă, 68 de lei au provenit din această taxă aplicată mărfurilor aduse în țară.

În total, autoritatea vamală a transferat la bugetul de stat 2,63 miliarde de lei, depășind cu 4,8% sarcina bugetară stabilită pentru prima lună a anului. Doar TVA la import a generat 1,79 miliarde de lei, cu 24,3 milioane de lei mai mult decât în ianuarie 2025, ceea ce înseamnă o creștere de 1,4%.

Accizele au reprezentat a doua mare sursă de venit, cu 655,8 milioane de lei sau 24,9% din totalul încasărilor. Totuși, această categorie a înregistrat o scădere semnificativă față de anul trecut, când s-au colectat 781,9 milioane de lei. Diferența de 126,1 milioane de lei în minus, echivalentă cu −16,1%, vine în principal din reducerea încasărilor la produsele din tutun. Accizele din această categorie au coborât la 170,9 milioane de lei, cu aproape 40% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025.

În schimb, produsele petroliere au adus la buget 325,3 milioane de lei din accize, în ușoară creștere față de anul trecut. Băuturile alcoolice tari au generat 10,6 milioane de lei, cu peste 25% mai mult decât anul trecut, iar berea importată a adus 5,9 milioane de lei, în creștere cu 6,5%. Pe de altă parte, accizele la mijloacele de transport au scăzut la 119,5 milioane de lei, iar cele la gazele lichefiate la 21,1 milioane de lei.

Taxa vamală propriu-zisă a contribuit cu 174,5 milioane de lei, reprezentând 6,6% din totalul plăților, o ușoară scădere față de anul trecut. Alte taxe și plăți, inclusiv amenzi și proceduri speciale, au avut o pondere mică în totalul veniturilor.

Chiar dacă taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a fost eliminată prin noul Cod vamal, în ianuarie au mai fost încasate 3,86 milioane de lei din această sursă, de la rezidenții zonelor economice libere și ai Portul Internațional Liber Giurgiulești care activează în baza regimului anterior. Datele arată că bugetul depinde în mare măsură de TVA la import, în timp ce structura accizelor indică schimbări importante în tipurile de mărfuri aduse în țară la început de an.