Statele Unite dezvăluie un adevăr sumbru: Numărul real de morți și răniți al Rusiei este colosal în Ucraina

Războiul sângeros declanșat de Vladimir Putin în Ucraina acum aproape un an este cel mai mare conflict din ultimii 80 de ani, au anunțat istoricii și experții. Acum, oficiali americani au anunțat sumbrul adevăr legat de numărul morților și răniților Rusiei din Ucraina: acesta se apropie de 200.000 de militari.

În timp ce oficialii avertizează că victimele sunt dificil de estimat, în special pentru că se crede că Moscova își subestimează în mod obișnuit morții și răniții de război, ei spun că măcelul din luptele din și în jurul orașului Bakhmut, din estul ucrainean, și orașul Soledar a explodat numărul pierderilor Moscovei, potrivit The New York Times.
Cu o Rusie disperată pentru o victorie majoră pe câmpul de luptă și considerând Bakhmut cheia pentru a ocupa întreaga zonă estică a Donbasului, armata lui Putin a trimis recruți slab pregătiți și foști condamnați în linia frontului, direct în calea bombardamentelor și a mitralierelor ucrainene. Rezultatul, spun oficialii americani, a fost sute de militari uciși sau răniți pe zi.

Analiștii din Rusia spun că pierderea de vieți omenești este puțin probabil să descurajeze obiectivele de război ale lui Putin. El nu are opoziție politică acasă și a încadrat războiul drept genul de luptă, cu care s-a confruntat țara în Al Doilea Război Mondial, când au murit peste 8 milioane de soldați sovietici.

Oficialii americani au spus că ei cred că Vladimir Putin poate suporta sute de mii de victime în Ucraina, deși un număr mai mare ar putea reduce sprijinul său politic.

Cifrele victimelor Ucrainei sunt, de asemenea, greu de stabilit, având în vedere reticența Kievului de a dezvălui propriile pierderi din timpul războiului. Dar în Bakhmut, sute de trupe ucrainene au fost răniți și uciși zilnic, au spus oficialii americani.

Ultima estimare a victimelor administrației publice Biden a venit în noiembrie anul trecut, când generalul Mark A. Milley, președintele șefilor de stat major comun, a declarat că peste 100.000 de soldați de fiecare parte au fost uciși și răniți de la începutul războiului.

La televiziunea norvegiană pe 22 ianuarie 2023, generalul Eirik Kristoffersen, șeful Apărării Norvegiei, a declarat că Rusia a suferit 180.000 de morți și răniți, în timp ce Ucraina a avut 100.000 de morți sau răniți în acțiune, împreună cu 30.000 de civili.
Înalți oficiali americani au declarat săptămâna aceasta că ei cred că numărul de morți și răniți pentru Rusia este mai aproape de 200.000. Acest număr, în doar 11 luni, este de opt ori mai mare decât victimele americane în două decenii de război din Afganistan.

Cifrele pentru Ucraina și Rusia sunt estimări bazate pe imagini din satelit, interceptări de comunicații, rețelele sociale și rapoarte din mass-media la sol, precum și rapoarte oficiale ale ambele guverne.

#soldați #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.