Cum a pierdut Vladimir Putin războiul energetic cu Europa

La opt luni de la invadarea Ucrainei de către Rusia, cele 27 de state ale Uniunii Europene înlocuiseră aproximativ 80% din gazul natural pe care îl cumpărau de la Moscova.

Cele mai negre scenarii erau vehiculate în primăvară-vară. Ministrul german al economiei avertiza cu privire la închiderile industriale „catastrofale”, lanțurile de aprovizionare distruse și șomaj în masă. Președintele Franței cerea cetățenilor să reducă încălzirea.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, declara cu bucurie că europenii vor „îngheța în casele lor”, pentru că nu s-au gândit la consecințe atunci când s-au repezit să sprijine Ucrainei. „Frigul vine în curând”, spunea el, amenințător, în iunie anul trecut.
Dar, pe măsură ce Uniunea Europeană intră în ultima lună a iernii meteorologice din 2023, semnele devin din ce în ce mai clare că membrii săi au trecut peste o criză istorică – și nu doar pentru că „Generalul Ger” s-a dovedit un adversar mai blând decât a prezis Medvedev.

80% din gazul rusesc, înlocuit

În opt luni de la intrarea trupelor ruse pe pământul ucrainean, blocul celor 27 de state europene a înlocuit aproximativ 80% din gazul natural pe care aducea prin conducte din Rusia, prin construirea rapidă de noi infrastructuri pentru gaze naturale lichefiate, găsind modalități creative de a se ajuta reciproc pe fondul penuriei și urmărirea cu succes a politicilor de economisire a energiei, potrivit The Guardian.
Țările de Jos, de exemplu, cel mai mare producător de gaze naturale din UE, se bazaseră pe gazul rusesc pentru 15-20% din aprovizionarea sa, în timp ce și-a desființat uriașul zăcământ Groningen, dar și-a dublat capacitatea de import de GNL cu unități de stocare și regazificare în Rotterdam și Eemshaven.
A folosit capacitatea suplimentară pentru a satisface cererea internă – pe care a reușit să o reducă cu 22% față de mediile din anii precedenți – și pentru a furniza gaze excedentare Republicii Cehe, Germaniei și Franței . Ca și în alte părți, prețurile energiei de consum au crescut, dar au fost subvenționate și plafonate.
Ads
„A existat un moment în toamna trecută când m-am îngrijorat că unele guverne europene vor răspunde crizei prioritizând propria aprovizionare cu energie și nu vor mai împărți cu vecinii lor, ceea ce ar fi fost devastator din punct de vedere economic și politic”, a declarat Simone Tagliapietra, expert în energie la thinktank-ul Bruegel cu sediul la Bruxelles.
Europa a reușit să evite tentația protecționismului
„Dar Europa a reușit să evite tentația protecționismului și a reușit să-și păstreze piața internă intactă”.
Prețurile spot ale gazului au scăzut luni, 30 ianuarie, la aproximativ 55 de euro pe megawat oră (MWh), acest nivel fiind înregistrat ultima dată înainte de începerea războiului în septembrie 2021, în scădere de la 330 de euro/MWh la sfârșitul lunii august trecut.
Pe parcursul întregului an trecut, cererea de gaze în Uniunea Europeană a fost cu 12% mai mică decât media din perioada 2019-2021, estimează Bruegel.

Germania, care se temea că va suporta greu șantajul gazelor lui Putin din cauza dependenței mari de Rusia, a reușit să folosească cu 14% mai puțin gaz în 2022 decât consumase în medie în anii 2018-2021. Acum a intrat în februarie cu rezervoarele de stocare a gazului pline la 80%, comparativ cu 36% anul trecut în aceeași lună.

Chiar dacă prețurile ridicate ale gazului și-au pus amprenta asupra industriei germane, pagubele nu au fost până acum catastrofale. În timp ce PIB-ul în cea mai mare economie a Europei a scăzut cu 0,2% din octombrie până în decembrie, guvernul și-a îmbunătățit săptămâna trecută previziunile pentru anul viitor, prezicând că recesiunea va fi „mai scurtă și mai blândă” decât se aștepta.

Țările nordice au avut și mai mult succes în reducerea consumului de gaze, Danemarca reducând cererea totală – pentru generarea de energie electrică, industrie și încălzire casnică – cu 24%, Suedia cu 36% și Finlanda cu 47% (deși gazul natural a reprezentat doar 5% din necesarul total de energie).

Planul de economisire a energiei a dat rezultate

Vara trecută, unele state din sudul Europei au fost inițial reticente de a împărți în mod egal povara economisirii energiei. Spania a fost de acord cu o reducere cu 7-8% a consumului de gaz după ce a argumentat că obiectivul uniform de 15% nu era echitabil pentru țările care nu erau foarte dependente de gazul rusesc și care „și-au făcut temele” atunci când s-a pus problema diversificării surselor de energie.

Cu toate acestea și îndeplinit angajamentele. În iulie, guvernul de coaliție condus de socialiști a anunțat o serie de măsuri menite să contribuie la reducerea consumului de energie al țării și a utilizării de petrol și gaze rusești. Multe dintre inițiative s-au bazat pe economie și bun simț.

Măsurile, care vor rămâne în vigoare până în luna noiembrie, stabilesc limite stricte ale temperaturilor de aer condiționat și încălzire în clădirile publice și comerciale mari.
Conform decretului, încălzirea în centrele comerciale, cinematografe, teatre, gări și aeroporturi nu ar trebui să fie setată peste 19 grade C iarna, iar aerul condiționat nu ar trebui să fie sub 27 C vara.

Drept urmare, Spania a ajuns să atingă chiar ținta la care nu se angajase: între august și noiembrie, țara și-a redus cererea de gaze naturale cu 15% față de nivelul consumului din aceeași perioadă din ultimii cinci ani.
În Franța, efortul de economisire a energiei a devenit o luptă dificilă, deoarece la mai multe reactoare nucleare franceze se făceau lucrări de întreținere sau de siguranță, care erau necesare mai mult ca niciodată.

De la începutul lunii mai până la sfârșitul lunii octombrie, aproximativ jumătate din cele 56 de reactoare ale Franței au rămas inactive din cauza lucrărilor de reparații, transformând țara din cel mai mare exportator de energie electrică din Europa într-un importator net. Una dintre țările care și-a sporit exporturile de energie electrică către Franța în acea perioadă a fost Germania, care, la rândul ei, a importat mai mult gaz de la vecinul său din vest.

După ce oficialii locali francezi au pregătit planuri de urgență pentru cel mai rău scenariu de întreruperi de curent în decembrie, situația s-a stabilizat. Până la jumătatea lunii ianuarie, 73% din „flota nucleară“ a Franței a fost din nou în funcțiune, ajutându-o să-și recapete locul de cel mai mare exportator de energie electrică al UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #UE #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Veaceslav Platon contestă în instanță extrădarea sa din Marea Britanie în Republica Moldova, susținând că dosarele penale intentate pe numele său au un caracter politic. Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor desfășurate la Tribunalul Westminster Magistrates din Londra, scrie Reuters.

Platon, în vârstă de 53 de ani, a fost arestat în capitala britanică anul trecut, după ce autoritățile moldovene au solicitat extrădarea sa. Procurorii îl acuză că ar fi participat la o schemă de spălare de bani prin care, între 2010 și 2014, ar fi fost transferate aproximativ 22 de miliarde de dolari din Rusia prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, precum și de alte infracțiuni.

Potrivit acuzării, Platon ar fi făcut parte dintr-o rețea care utiliza conturi deschise la Moldindconbank, instituție financiară în care acesta deținea acțiuni. Procurorii susțin că fondurile erau prezentate drept plăți comerciale sau împrumuturi legitime, însă rambursarea acestora era blocată intenționat, iar ulterior erau inițiate procese în instanță pentru a conferi aparență de legalitate transferurilor.

În fața instanței britanice, Veaceslav Platon a declarat că dosarele penale împotriva sa urmăresc eliminarea sa ca adversar politic și confiscarea participațiilor pe care le-ar fi deținut la Moldindconbank și Moldova Agroindbank.

„Am fost proprietarul acțiunilor celor mai mari două bănci din țară și al trei dintre cele mai mari companii de asigurări. Nu exista o persoană mai influentă în domeniul economic și financiar decât mine, iar ea m-a perceput ca pe o amenințare”, a afirmat Platon, referindu-se la președinta Maia Sandu.

Acesta a mai declarat că intenționa să sprijine parcursul proeuropean al Republicii Moldova, însă a susținut că Maia Sandu ar fi adoptat încă de la început o poziție potrivit căreia doar ea reprezintă „binele pentru țară”.

Autoritățile moldovene resping însă aceste acuzații. În documentele depuse la dosar, reprezentanții Republicii Moldova susțin că procedurile penale nu au motivație politică, ci se bazează pe probe cu presupuse activități infracționale.

„Urmăririle penale împotriva lui Veaceslav Platon nu sunt motivate politic. Ele se bazează pe dovezi ale unor infracțiuni care au dus la formularea unor acuzații întemeiate”, se arată în poziția autorităților moldovene prezentată instanței.

Audierile cu privire la cererea de extrădare vor continua pe parcursul lunii august și vor fi reluate în noiembrie. Instanța britanică urmează să pronunțe o decizie la o dată ulterioară.