De unde iau bani investitorii ca să-și salveze afacerile. Cumpără mașini și utilaje

În perioada ianuarie-septembrie 2022, valoarea investițiilor în active imobilizate s-a diminuat cu 9,2% și a constituit 19,5 miliarde de lei. Descreștere au înregistrat investițiile finanțate practic din toate sursele, în special, din sursele proprii ale agenților economici, din împrumuturile externe, precum și din alte surse străine, se arată într-un raport al Ministerului Economiei.

Conform raportului, principalul factor de diminuare a investițiilor în perioada menționată a fost diminuarea investițiilor finanțate de împrumuturile externe cu 34,9%, contribuind la diminuarea totală a investițiilor cu 42%. Împrumuturile externe, care constituie 8% în total, reprezintă o sursă importantă de finanțare și sunt orientate preponderent în infrastructura publică.

Investițiile proprii ale agenților economici

A scăzut esențial și volumul investițiilor străine (-33,1%), fiind afectate de războiul din țara vecină.

După o creștere de 0,8% în primul semestru, investițiile proprii ale agenților economici au scăzut cu 4% în perioada menționată. Investițiile proprii ale agenților economici reprezintă 65% în total.

De asemenea, investițiile publice (din bugetul de stat și bugetele locale) s-au diminuat semnificativ cu 16,7%.

Doar investițiile finanțate de împrumuturile interne au înregistrat o creștere de 20,1%), dar temperându-și semnificativ creșterea comparativ cu perioadele precedente.

Pe categorii de active s-au micșorat investițiile practic în toate mijloacele fixe, doar investițiile în imobilizări necorporale au înregistrat o creștere nesemnificativă de 2,5%.

Investiții în mașini și utilaje

În perioada menționată, s-a investit în continuare în mașini și utilaje. Cu toate acestea, investițiile în mașini și utilaje, care au o importanță semnificativă pentru economie, s-au micșorat cu 0,3%.

De asemenea, au scăzut investițiile în mijloace de transport cu 0,3% și în terenuri cu 5,2%.

Investițiile în sectorul construcțiilor, cu o pondere de 49,5% din volumul total, s-au diminuat în ianuarie-septembrie 2022 cu 14,3%. Au scăzut investițiile în toate tipurile de construcții, însă cel mai semnificativ au scăzut investițiile în construcțiile inginerești (- 24,6%), fiind finanțate atât din surse publice, cât și din împrumuturile organizațiilor internaționale.

Factorii care au influențat scăderea investițiilor

Factorii principali care au determinat scăderea investițiilor în ianuarie-septembrie 2022 au fost: presiunile bugetare create de criza pandemică, criza resurselor energetice și conflictul militar în Ucraina; incertitudinile în rândul investitorilor create de conflictul armat din Ucraina; scumpirea surselor de creditare, determinată de politica monetară antiinflaționistă condusă de Banca Națională a Moldovei.

#surse de finantare #utilaje #mașini #Investiții #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După o pauză de un an, Ucraina a reluat exportul de materie primă către Uzina Metalurgică din Râbnița, situată pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria – considerată un avanpost rusesc în Republica Moldova. Informația a fost publicată de portalul ucrainean obozrevatel.ua, cu referire la datele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, citat de obozrevatel.com.

Potrivit sursei, exportator a devenit, ca și anul trecut, compania ucraineană „D-Kamet”, care, în baza unui contract cu Uzina Metalurgică Moldovenească, deținută de proprietari ruși, a livrat partide de fier vechi prin punctul vamal „Nistru”. Documentele de export indică drept destinație oficială Republica Moldova, însă punctul final de descărcare este gara Râbnița, în Transnistria.

Reluarea livrărilor are loc în pofida faptului că piața ucraineană se confruntă cu un deficit strategic de metal uzat, accentuat după invazia pe scară largă a Rusiei, pierderea unor teritorii industriale și distrugerea uzinelor din sud și est. În același timp, exporturile acestui material strategic sunt în creștere rapidă.

Amintim că în august 2024 aceeași companie „D-Kamet” a expediat 276 de tone de metal uzat către uzina din Râbnița – prima livrare după începutul războiului. Totodată, Uzina Metalurgică Moldovenească a fost inclusă în 2018 pe lista de sancțiuni a Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, fiind considerată parte a mecanismului economic pro-rus. În martie 2019, însă, aceasta a fost scoasă de pe lista sancțiunilor fără explicații oficiale.

Solicitat de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, nu a comentat deocamdată informația apărută în presa ucraineană.

Fostul deputat Alexandr Slusari s-a arătat indignat de situație:

„Presa ucraineană se revoltă și nu înțelege cum poate fi ajutat un regim separatist și pro-rus, tratat ca reprezentant al țării-agresorului. Credeam că prietenii noștri din Ucraina au însușit lecția istoriei contemporane, când acest cvazistat s-a menținut inclusiv datorită Ucrainei. Mai ales că pentru această lecție țara vecină plătește un preț imens. Trist.”