Tranzacţiile de la bursa de valori din Turcia, suspendate pentru prima dată în ultimii 24 de ani

Bursa de valori din Istanbul a oprit tranzacţiile pentru prima oară în ultimii 24 de ani, în urma unui val de vânzări care a şters 35 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă a companiilor incluse în indicele de referinţă, potrivit Bloomberg.

Reacţiile investitorilor au venit în urma celor două cutremure care au omorât până la ora redactării ştirii aproximativ 10.000 de oameni.

„Bursa a decis să suspende tranzacţionarea pe pieţele de acţiuni, contracte futures şi opţiuni”, a declarat miercuri Borsa Istanbul, nemenţionând însă data la care vor fi reluate tranzacţiile.

Benchmark-ul Istanbul 100 (XUI100) s-a depreciat cu 16% săptămâna aceasta, ducând astfel la pierderea de aproape 35 de miliarde de dolari menţionată mai sus. Acţiunile turceşti au cea mai slabă performanţă la nivel global în 2023 şi au intrat marţi în piaţa „bear”, după ce au scăzut cu peste 20% de la maximul atins în ianuarie, scrie ZF.

„În momente marcate de asemenea catastrofe, suspendarea tranzacţiilor este o decizie bună, luată pentru a-i proteja pe investitori”, spune Haydar Acun, managing partner în cadrul administratorului de active Marmara Capital.

Investiţiile în piaţa de capital sunt populare în rândul cetăţenilor turci, văzute drept un scut împotriva inflaţiei care a ajuns la 86% în 2022.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Amintirile anului 1999, când centrul industrial turc de lângă Istanbul a fost lovit de un cutremur de 7,8 pe scara Richter, au contribuit la panica din rândul investitorilor de retail de săptămâna aceasta. La acea vreme, tranzacţiile de la bursă au fost oprite timp de o săptămână.

Dinamica înregistrată recent de acţiunile turceşti reprezintă cea mai mare scădere de trei zile din decembrie 2021 şi este pe cale să devină cea mai slabă performanţă săptămânală de la criza financiară din 2008.

Unele ETF-uri (fonduri tranzacţionate la bursă) europene care monitorizează acţiuni turceşti rămân în continuare tranzacţionabile. De exemplu, miercuri, la 14:50, ora României, ETF-ul iShares MSCI Turkey UCITS scădea cu 8% în Londra, iar iShares MSCI Turkey cobora cu 8,2% în şedinţa premarket din Statele Unite.

#investitori #Turcia #tranzactii #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După eșecul negocierilor de la summitul Uniunii Europene de la Bruxelles, liderii europeni au început să elaboreze un mecanism alternativ de sprijin financiar pentru Ucraina, relatează Politico, citând trei diplomați ai Uniunii Europene. Potrivit publicației, Comisia Europeană pregătește un document care va permite statelor membre să emită datorii comune în valoare de zeci de miliarde de euro, pentru a menține stabilitatea financiară a Kievului.

Motivul acestei schimbări de direcție este refuzul Belgiei de a susține folosirea activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei ca sursă de finanțare. Pe teritoriul Belgiei se află cea mai mare parte a celor circa 140 de miliarde de euro din rezervele rusești blocate în UE, care urmau să fie utilizate în beneficiul Ucrainei. Bruxellesul a cerut garanții ferme că Belgia nu va purta răspunderea financiară în cazul unor riscuri legate de acest mecanism.

Conform proiectului consultat de Politico, Comisia Europeană analizează trei scenarii principale: emiterea unui împrumut comun european (modelul folosit în timpul pandemiei), un împrumut reparațional” garantat cu activele rusești înghețate și sau încetarea finanțării Ucrainei — opțiune susținută deschis doar de Ungaria.

Fără un nou pachet de finanțare, Ucraina ar putea rămâne fără resurse bugetare până la sfârșitul primului trimestru din 2026, avertizează diplomații europeni. O decizie finală este așteptată până la summitul Consiliului European din 18 decembrie.

Pentru unele state membre ale UE, deja confruntate cu deficite bugetare mari, ideea emiterii de datorie colectivă este una extrem de sensibilă politic. Totuși, majoritatea guvernelor europene consideră folosirea activelor rusești drept soluția preferabilă, iar ideea datoriilor comune mai degrabă un instrument de presiune asupra Belgiei, notează sursele Politico.

Potrivit Politico, situația actuală este mult mai complicată decât în crizele financiare anterioare. Statele Unite au redus semnificativ sprijinul pentru Kiev, iar principalele economii ale Europei se confruntă cu propriile constrângeri fiscale. În aceste condiții, mecanismul „împrumutului reparațional” este o practică nouă și riscantă pentru instituțiile europene, iar diplomații avertizează că „perioada de turbulențe abia începe”.