Un stat puternic din Europa pregătește trecerea la moneda digitală: „O formă de plată de încredere și ușor de utilizat”

Potrivit autorităților, moneda digitală a Băncii Centrale, în niciun caz nu va înlocui „banul fizic” și numerarul. Această posibilă monedă, care ar putea să aibă numele de Britcoin sau altul, va fi „preschimbabilă cu numerar” şi va avea aceeași valoare economică.

Ministerul britanic al Economiei și Banca Angliei au început o durată de consultare cu companiile și cetățenii, ce va dura până pe 7 iunie, pentru a decide dacă se introduce în Marea Britanie sau liră sterlină digitală.

Guvernul Marii Britanii a declarat luni că, împreună cu BoE, continuă să lucreze la o posibilă liră digitală, care ar putea intra în circulație în a doua jumătate a acestui deceniu și să fie păstrată într-un ”portofel” pus la dispoziție de bănci, deşi nu a fost luată o decizie finală.

Ambele instituţii au explicat că plănuiesc să creeze această monedă digitală, un proces care a demarat încă din 2020, în contextul apariţiei noilor tehnologii financiare şi forme de plată la nivel mondial, cu scopul de a se asigura că publicul are acces la o monedă digitală sigură şi comodă.

„Propunem o limită între 10.000 de lire sterline și 20.000 de lire sterline per individ, ca echilibru adecvat între gestionarea riscurilor și susținerea unei utilizări largi a lirei digitale”, se arată în comunicat.

O limită de 10.000 de lire sterline ar însemna că trei sferturi dintre oameni ar putea să-și primească plata în lire digitale, precum și să dețină solduri preexistente în același cont, în timp ce o limită de 20.000 de lire sterline ar permite aproape tuturor. folosească lire digitale pentru tranzacții de zi de zi.

Cele două instituţii subliniază că această eventuală monedă digitală emisă de către Banca Angliei va fi diferită de criptomonedele oferite de sectorul privat, care nu sunt reglementate, sunt lipsite de transparenţă şi au o mare volatilitate.

Ministerul şi banca centrală reamintesc faptul că SUA, China şi zona euro intenționează, de asemenea, să introducă versiuni digitale ale monedelor lor.

Banii peste plafon ar fi „transferați” în contul bancar comercial al unui client, în vedere că o liră digitală nu ar fi un mijloc de stocare a averii, a spus el membrilor UK Finance, un organism din industria bancară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lira #Londra #Anglia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.