Un stat puternic din Europa pregătește trecerea la moneda digitală: „O formă de plată de încredere și ușor de utilizat”

Potrivit autorităților, moneda digitală a Băncii Centrale, în niciun caz nu va înlocui „banul fizic” și numerarul. Această posibilă monedă, care ar putea să aibă numele de Britcoin sau altul, va fi „preschimbabilă cu numerar” şi va avea aceeași valoare economică.

Ministerul britanic al Economiei și Banca Angliei au început o durată de consultare cu companiile și cetățenii, ce va dura până pe 7 iunie, pentru a decide dacă se introduce în Marea Britanie sau liră sterlină digitală.

Guvernul Marii Britanii a declarat luni că, împreună cu BoE, continuă să lucreze la o posibilă liră digitală, care ar putea intra în circulație în a doua jumătate a acestui deceniu și să fie păstrată într-un ”portofel” pus la dispoziție de bănci, deşi nu a fost luată o decizie finală.

Ambele instituţii au explicat că plănuiesc să creeze această monedă digitală, un proces care a demarat încă din 2020, în contextul apariţiei noilor tehnologii financiare şi forme de plată la nivel mondial, cu scopul de a se asigura că publicul are acces la o monedă digitală sigură şi comodă.

„Propunem o limită între 10.000 de lire sterline și 20.000 de lire sterline per individ, ca echilibru adecvat între gestionarea riscurilor și susținerea unei utilizări largi a lirei digitale”, se arată în comunicat.

O limită de 10.000 de lire sterline ar însemna că trei sferturi dintre oameni ar putea să-și primească plata în lire digitale, precum și să dețină solduri preexistente în același cont, în timp ce o limită de 20.000 de lire sterline ar permite aproape tuturor. folosească lire digitale pentru tranzacții de zi de zi.

Cele două instituţii subliniază că această eventuală monedă digitală emisă de către Banca Angliei va fi diferită de criptomonedele oferite de sectorul privat, care nu sunt reglementate, sunt lipsite de transparenţă şi au o mare volatilitate.

Ministerul şi banca centrală reamintesc faptul că SUA, China şi zona euro intenționează, de asemenea, să introducă versiuni digitale ale monedelor lor.

Banii peste plafon ar fi „transferați” în contul bancar comercial al unui client, în vedere că o liră digitală nu ar fi un mijloc de stocare a averii, a spus el membrilor UK Finance, un organism din industria bancară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lira #Londra #Anglia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.