Cutremurul din Turcia –Sultanul Erdogan se confruntă cu critici din ce în ce mai mari

Se înmulțesc criticile cu privire la modul în care Turcia a gestionat criza cutremurului devastator, opoziția și locuitorii zonelor afectate acuzând guvernul de răspuns lent și inadecvat la tragedie.

Sentimentul de furie a fost și mai evident atunci când președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care se va afla în fața unei competiții electorale peste trei luni, a vizitat zonele afectate de cutremur și a recunoscut că au existat unele probleme în ceea ce privește reacția inițială a guvernului.

Critici din partea sinistraților și a opoziției

Cutremurele de luni au ucis peste 11.000 de oameni în sudul Turciei și nord-vestul Siriei. În plus, infrastructura a fost distrusă și mii de clădiri au fost făcute una cu pământul, lăsând mulți oameni fără adăpost pe fondul unor condiții meteorologice severe.

„Unde este statul? Unde a fost acum două zile? Îi rugăm. Lăsați-ne pe noi să o facem, îi putem scoate (pe cei prinși sub dărâmături) afară”, a spus Sambia Alinak din Malatya, lângă ruinile acoperite de zăpadă ale unei clădiri în care au fost prinse rudele ei.

Încă de la început, mulți turci s-au plâns de lipsa echipamentelor și a sprijinului, în timp ce așteptau neputincioși în apropierea clădirilor prăbușite, fără a dispune de cunoștințele sau instrumentele necesare pentru a-i salva pe cei prinși sub dărâmături – chiar dacă le auzeau strigătele de ajutor.

Kemal Kılıçdaroğlu, liderul principalului partid de opoziție, a declarat la începutul acestei săptămâni că acest dezastru arată că a sosit momentul pentru unitate, nu pentru critici. Miercuri, însă, el a acuzat guvernul că nu a cooperat cu autoritățile locale și că a slăbit organizațiile neguvernamentale care ar putea ajuta.

„Refuz să abordez ceea ce se întâmplă ca pe ceva ce trece dincolo de politică și să mă raliez partidului de guvernământ. Acest dezastru este chiar rezultatul unei politici care a urmărit sistematic obținerea de profit”, a spus el. „Dacă există cineva care este responsabil pentru această situație, acesta este Erdogan. Este partidul de guvernământ care a lăsat țara nepregătită pentru cutremure timp de 20 de ani”.

Salvatorii au dificultăți în a ajunge în unele dintre zonele cele mai afectate din cauza drumurilor avariate, a vremii nefavorabile, a lipsei de resurse și a echipamentelor eficiente, iar unele localități au rămas fără combustibil și electricitate.

Răspunsul armatei

Nasuh Mahruki, fondatorul unui grup de căutare și salvare care a acționat și în cutremurul din 1999, a declarat că armata nu a răspuns suficient de repede, deoarece guvernul Erdogan a abrogat un protocol care îi permitea să intervină fără a primi un ordin în acest sens.

„Când a fost abrogat, îndatoririle și responsabilitățile lor în ceea ce privește gestionarea dezastrelor au fost eliminate”, a declarat el pentru Reuters.

„Încă din primele momente (după cutremurul din 1999), Forțele Armate Turce au acționat și au fost la fața locului (dezastrului) în câteva ore”, a spus el, subliniind contrastul cu ceea ce s-a întâmplat în cazul cutremurului de luni, când armată a trebuit să aştepte instrucţiuni înainte de a se mobiliza.

„Acum se pare că responsabilitatea revine AFAD (Autoritatea de gestionare a dezastrelor și situațiilor de urgență), dar nu este pregătită pentru un dezastru de proporții atât de gigantice”, a adăugat Mahruki.

„Este timpul pentru unitate, solidaritate. Într-o perioadă ca aceasta, nu pot să mă ocup de oameni care duc campanii negative pentru interese politice”, a spus Erdogan la sosirea sa în provincia sudică Hatay.

În plus, vorbind la Kahramanmaraş, în apropiere de epicentrul cutremurului, Erdogan a recunoscut: „Am avut niște probleme cu drumuri și aeroporturi, dar astăzi suntem mai bine”. Președintele turc nu a fost prezentat vorbind cu localnicii.

După cutremur, sinistrații se confruntă cu frigul și foamea

Un oficial guvernamental, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a declarat că eforturile de gestionare a dezastrelor au fost îngreunate de drumurile avariate, vremea rea și închiderea unor aeroporturi. „Se pare că ar fi trebuit să fim mai bine pregătiți”, a spus el.

În orașul sudic Antakya, care este printre zonele cele mai afectate, Melek, în vârstă de 64 de ani, a spus că nu a văzut echipele de salvare la fața locului până marți. „Nu am văzut că se distribuie alimente aici, spre deosebire de dezastrele anterioare din țara noastră. Am supraviețuit cutremurului, dar vom muri cu toții de frig și de foame”.

Selim Temurci, purtătorul de cuvânt al Partidului Viitorului, de opoziție, a declarat că eforturile AFAD au fost insuficiente din cauza lipsei de personal și a amplorii dezastrului. „Nu au putut efectua operațiuni de căutare și salvare în toate clădirile deodată și au ajuns în unele zone după 30 de ore”, a spus el, adăugând că supraviețuitorii rămân fără hrană și apă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cutremur #critici #Erdogan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.